Copci adezive, sau rani cusute fara fir

Se întâmplă uneori, nu des, accidente. Fie un cuţit prea ascuţit, fie un copil care dă cu capul în te-miri-ce şi pielea e crestată, are nevoie de o cusătură… Adică sub nicio formă nu se poate vindeca cu un bandaj simplu, şi cea mai rapidă cale e un fir sau două la camera de gardă. Ei bine, acum vreo 9 ani am văzut cum se aplică o alternativă nedureroasă, netraumatizantă pentru pacient. Eram acasă cu copiii, Iris – bebeluş alăptat, Andrei – aproape 3 ani, undeva pe la 10 seara. A sărit pe saltea, şi de-aici direct cu capul în calorifer. Pielea crestată, sânge şiroind, bebe plângând, copil urlând, lasă bebe, ia copil, pune prosop, opreşte sângerarea, vezi dacă înghite apă, ameţeşte, e pe planeta asta, pune mâna pe telefon şi sună la vecina, asistentă de meserie. Copilul nu prezintă niciun semn cum că trebuie dus urgent la spital, sângele nu mai curge, decidem să stam cu ochii pe el ca la orice lovitură la cap. Dar ce te faci cu ăia 2cm de piele tăiată… e drept, nu la vedere, dar oricum nu putea rămâne aşa. Era chestie de 2 fire. Atunci mi-a zis să-l calmez şi vine imediat cu „ceva” primit de la colegii de peste graniţă: copci adezive. De-atâta calmare, Andrei a adormit în braţe, numa bine că a adormit şi Iris, şi i-am tuns frumos părul în jurul rănii, am dezinfectat, curăţat, şi i-am lipit copcile. Din cauza cucuiului, pielea nu s-a apropiat perfect, şi acum are totuşi semn. Dar noroc cu cucuiul, că îl durea şi n-a pus mâna să desfacă minunile.

Eu am rămas profund impresionată de minunea aia mică şi lipicioasă. Am căutat, însă la noi nu existau, iar în afară erau considerate produse medicale şi nu se vindeau la liber, că mi-am pus prietenii să caute. Aşa, să le am, preventiv, că nu se ştie niciodată. Din fericire n-am mai avut nevoie… copiii au crescut… dar eu de copcile astea n-am uitat.

Ieri nu ştiu cum am făcut, am reuşit să sparg un pahar când îl spălam, cu mâna în el… miraculos nu mi-am tăiat niciun vas de sânge mai mare, dar o bucată de piele fâlfâia liniştit. Andrei a fost bărbat, a strâns din dinţi, deşi îi tremurau mâinile, şi m-a ajutat să curăţ rănile şi să le pansez. Am plecat la grădiniţă, dar cum strîngeam pumnul, tăietura se desprindea, şi durea ca naiba. Atunci mi-a venit mie ideea sclipitoare: de-aş avea nişte copci… adezive! M-am dus la farmacie, şi mă gândeam că poate 9 ani au mai schimbat lumea şi pe la noi, şi cer ca o floare „copci adezive”. Farmacia plină, coadă pe trei case, iar farmacista cască ochii ca broasca la mine (de vreo 50+, aşa). Eu continui, şi-i explic, că seamănă cu plasturii la culoare, dar se pun direct pe rană, sunt înguşti şi se lipesc bine, rezistenţi la apă, şi se folosesc la tăieturi, ca să nu mai coşi pielea. Tot se uita la mine de parcă picasem din lună, până când o aud pe colega ei (30+)… da, avem! Caută Omnistrip!

Omnistrip, de la Hartmann. În funcţie de dimensiuni şi câte vă trebuie, tot vă descurcaţi până în 5-10 lei. Nu cred că au ajuns încă în dotarea camerelor de urgenţă pentru copii, aşa că, dacă suspectaţi că urmează o cusătură, daţi pe la farmacie şi luaţi câteva plicuri, s-ar putea să vă fie utile. De ce se recomandă ca fixarea lor să fie făcută de un cadru medical: pentru că rana trebuie toalelată cum trebuie, dat fiind că puneţi copcile pentru o săptămână. Dacă nu vă pricepeţi şi nu aţi făcut niciodată un curs de prim ajutor, mai bine rugaţi pe cineva de specialitate. În teorie, rana se curăţă, se dezinfectează, cele două margini se apropie până la aproape starea lor „naturală”, iar copcile fixează pielea în această poziţie. Cel puţin 4-5 zile nu trebuie desfăcute, şi de preferat se menţine zona izolată de exterior şi curată. Lui Andrei, când era mic, nu i-am mai pus nimic peste, că nu aveam cum, şi copcile acoperiseră oricum toată rana. Acum, la tăietura mea, le-am lipit una lângă cealaltă, un pic suprapuse, şi pot folosi liniştită mâna, chiar să strâng uşor pumnul.

Sper ca informaţia să vă fie utilă! În afară de Omnistrip de la Hartmann am mai găsit la 3M – Steri-strip, şi din nume se vede indicaţia de „steril”. Ba chiar le şi spune suturi chirurgicale, deci nu sunt plasturi pentru uzul pe scară largă. Acum ştim toţi că românul mai repede se tratează acasă cu foi de varză şi frunze de muşcată decât să se ducă la doctor… aşa că nu mă miră că la noi sunt la liber. So, dacă vă tăiaţi degetele prin bucătărie (ca mine), şi rana nu stă închisă, şi nici la doctor nu vă duceţi, că, deh, cum să te duci pentru atâta lucru, spălaţi-vă bine pe mâini (mână), cu săpun, şi dumneavoastră şi asistentul, de care aveţi nevoie. Curăţaţi rana cu apă oxigenată, folosiţi comprese sterile, curăţaţi resturile de sânge, apoi dezinfectaţi cu betadină (în niciun caz clasicul spirt, care arde, şi nici rivanol!). Stergeţi tot cu comprese zona apropiată rănii, aşteptaţi să se usuce un pic pielea, să puteţi lipi plasturii. Apropiaţi marginile rănii şi rugaţi asistentul să lipească plasturii, câţi aveţi nevoie. Încercaţi să menţineţi apoi rana departe de orice până se vindecă.

download
Cristina H.
Ultimele postari ale lui Cristina H. (vezi toate)
Posted in De-ale casei and tagged , , , .

19 Comments

  1. Si eu am primit steril-strip-uri de la cineva de la camera de garda de la Floreasca (sa le am in casa)…asta dupa ce am ajuns cu Luk sa ii coasa 2 fire ca si-a spart barbia (eu, ca o mama sadica, speram ca daca il duc la camera de garda, il va durea macar un pic, si va fi mai atent data viitoare, dar..STUPOARE…. o dra asistenta SUUUUPER draguta, amabila, i-a facut si un vaccin antitetanos, la care a plans inainte de frica ca o sa il doara, dar nu a simtit nimic!!!..a ramas foarte incantat de dra…ca mai vine sa o vada…!!!! DOAMNE FERI’!!! de alte lovituri…
    …asa ca….au ajuns si la noi….nu stiu daca si la pediatrie la „Grigore” sau Budimex, caci pe noi ne-au cusut, dupa cum am zis, dar da! Sunt exceptionale…de cand era Luk mic visam la „lipici” pentru rana, – LA propriu…ca stiu ca in afara se foloseste, dar macar le avem pe astea….in caz de ugenta!

    Fereste-ne Doamne de urgente…de orice fel!

    Pup!

    PS – chiar daca le luati acasa si dezinfectati cum trebuie rana, daca a avut „contact” cu ceva metal „dubios”, treceti totusi pe la camera de garda pentru un vaccin antitetanos, pentru orice eventualitate!!!

    Pup

  2. PS – stupoarea cauzata de dra asistenta este legata si de ora prezentarii…undeva in jur de 21.00-21.30…deci tarziu……si totusi…foarte amabila si atenta cu copilul….
    Incepem oare sa intram si noi in randul lumii??!?!?!?

  3. Ma aflu in Germania de un an și din nefericire am avut un accident….Am fost operata ,operatie mare si grea…si mirarea mea a fost….la sfirsit doar o taietura lunga de aproximativ 20 cm….Fara ate , copci…doar am avut plasturi….si plasturele a fost pus de-a lungul taieturi…deci se folosesc in operati mari .

  4. Am cautat altceva (despre cum si cind scapi de firele ramase dupa operatiile clasice) si am dat de postarea dvs. Pe linga faptul ca m-a incintat scrierea, am aflat lucruri pe care inca nu le stiam, pentru care am dorit sa va multumesc in mod deosebit. Iar patania lui Andrei cu caloriferul mi-a recreat aceeasi stringere de inima pe care am simtit-o si eu acum vreo doi ani, caci am retrait amintiri trase la indigo, ce se „vad” pe fruntea lui Mihnea „cale acum nu mai plinge pntlu ca este mare, ale patlu ani si este balbat!”
    Inca o data multumiri si multa sanatate dvs, nazdravanilor si intregii familii.
    PS: As dori sa transmit mai departe articolul dvs, copiat cu pagina intreaga. Imi permiteti?

    • Mulțumesc pentru laude!
      Din fericire (dacă pot să spun așa) la noi pățania de acum 10 ani nu se vede decât vara, când se tunde foarte scurt. Semnul este… și de fiecare dată mai povestim noaptea aceea de tristă amintire…

      În ceea ce privește preluarea textului, cred că sunteți la curent că google penalizează conținutul duplicat, mai ales pagina care a preluat, pentru că „știe” care a fost primul. Dar mă penalizează apoi și pe mine… ceea ce nu e ok deloc.
      Puteți scrie un rezumat scurt, chiar și comentariul pe care l-ați adăugat aici e perfect, puțin detaliat, cu link către articolul de bază.

  5. Pingback: Darul lui Mibs, de Ingrid Law - editura Gama | Talente de Năzdrăvani

  6. Buna. Am avut un accident si m-am taiat cu cutitul la san. Asta a fost acum doua luni. Mi-a curs foarte mult sange si am fost cusuta chiar si acum ma mai doare si se simte ceva intarit acolo. Ar putea fi nodul la san?

    • Jur ca unii oameni, înainte de a ajunge la doctorul care trebuie, ar face bine sa treacă și sa vadă dacă au și toți sateliții pe poziție.
      Acesta este un articol despre plasturi. Scris de cineva fără nicio pregătire medicala. Ceea ce intrebi tu e de competenta unui medic, nu de postat brambura pe net, pe unde ne o fi dus Google.
      Când o sa învățăm ca pentru consultații mergi la doctor???

  7. Buna ziua. Am inteles ca se pun usor plasturile, dar cum se inlatura? E o procedură mai stufoasa sau pur si simplu se trage ca un plasture obisnuit?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Am fost informat că datele de identificare furnizate în adăugarea acestui comentariu sunt stocate în baza de date a blogului pentru a primi informațiile/comentariile nou apărute. În cazul în care nu mai doresc acest lucru, mă pot dezabona folosind linkurile din mailurile primite. De asemenea, pot cere ștergerea de pe site a informațiilor ce pot duce la identificarea mea, printr-un mesaj scris.


Pentru păstrarea aninomatului, folosiți un pseudonim și o adresă de mail inventată, precum a@a.a.



CabinaFotoSunt.eu - Distractie la evenimente