La circ… dar la ce fel de circ?!

fb_share_quidam

Măcar odată în viaţă aproape fiecare dintre noi a ajuns la circ, fie că a fost un circ de târg, itinerant, ori unul ca cel din „Dumbo”, pe care cred că toţi îl recunoaşteţi mai mult sau mai puţin în realitate. Experienţa mea cu spectacolele de circ are aproape aceeaşi vârstă cu mine, căci am mers de mică. Nu ştiu dacă e de vină memoria mea de copil, puternic impregnată de afectivitate, dar parcă acum vreo 30 de ani spectacolele erau mai frumoase. Ceea ce am regăsit, peste ani, împreună cu copiii mei, la Bucureşti ori prin alte părţi, era dezamăgitor de sumbru. Un pic de lumină pe această linie au adus-o festivalurile de circ „Leul de Aur” desfăşurate în Capitală, unde spectacolele (neapărat cele de dinaintea stabilirii câştigătorilor, când îşi dădeau silinţa!) erau la un nivel parcă mai ridicat. Însă acea „artă a circului” pe care o căutam încă rămânea departe…

De Cirque du Soleil am auzit demult, într-un film. Apoi i-am admirat online, şi am avut fericirea de a putea, în 2012, la final de an, să iau biletele la primul lor spectacol în România. Zece luni, aproape un an, am visat la spectacol. Zece luni am văzut reclamele, zece luni am zâmbit singură, ştiind că voi fi acolo. Nouă luni Andrei m-a tocat mărunt. Vreau şi eu la Alegria! Nouă luni a visat, nouă luni a sperat, nouă luni a plâns… nouă luni am reuşit să tac şi să-i fac, la împlinirea celor 10 anişori, o surpriză de proporţii. Eram la mare, seara, a doua zi era ziua lui. Nu mai avea răbdare, scotocise toate bagajele, voia musai să afle ce primeşte. Am scos o carte… şi vă puteţi închipui reacţia. Am tras plicul şi i l-am întins. I-a mai trecut un pic, ce şi-o fi spus el… Yes! N-am de citit, îmi dă bani din lipsă de inspiraţie! Apoi a urmat un urlet de bucurie: Aleeeegriiiiaaaaa!!!! Merg la Alegria!!!!! Ţopăia nebuneşte. A văzut apoi că nu merge singur, al doilea bilet era pentru Iris, tot cadou, pentru ziua ei viitoare. Nu vă spun ce-a urmat. Mai era o lună până la spectacol, şi la fiecare reclamă, la fiecare afiş, ţinea să adauge că Mergem, mami, mergem! În nici o zi ştiau deja toate rudele, toţi prietenii.

A sosit şi ziua cea mare. Aveam emoţii cumplite. Spectacolul, aşa cum mi-l amintesc acum, a fost unul de magie, nu de circ. Găsisem acea „artă a circului”, spectacolul era pregătit cu o atenţie desăvârşită, în care totul curge, parcă de la sine, fără nicio regie, atât de natural încât nu-ţi dai seama de curgerea timpului…

Reacţia copiilor a fost maximă. Au fost încântaţi de spectacol în sine, de artişti, iar eu m-am bucurat de bucuria lor. Iris a fost fascinată de costume. Mie mi-a plăcut muzica, la nebunie. Absolut totul live, la o calitate excepţională. Spectacolul de sunet şi lumini a primit de la mine nota maximă. A doua treaptă a podiumului am acordat-o clownilor. În general nu suport momentele cu clowni, trebuie să fie al naibii de buni ca să mă scoată din realitate. Dar aceştia au reuşit să transforme momentele de pauză în unele excepţionale. Mă enervează când pot anticipa schema, şi nu mai râd. Acum au fost geniali, pur şi simplu n-am cuvinte! Pe locul trei au fost momentele în sine, de o calitate a execuţiei ce întrece orice aşteptări. Nimeni nu a clipit, totul a fost regizat şi pregătit la secundă. Până şi personalul care schimba decorul făcea spectacol, cu costumele, cu mişcarea. Nimeni nu se grăbea.

După Alegria, noţiunea de „spectacol de circ” nu mai rămâne aceeaşi. Până nu participi la un astfel de eveniment Cirque du Soleil, nu poţi spune, cu adevărat, că ai mers la un spectacol de circ. Poate doar la „circ”, şi da, aici pot intra multe altele.

Când au apărut primele reclame la QUIDAM, spectacolul cu care Cirque du Soleil soseşte luna aceasta în Bucureşti, copiii au vrut să mergem. Cred că de la ei am aflat prima dată de Quidam… Şi eu aş vrea, dar de data aceasta n-am mai putut, oricât mi-aş fi dorit, să mergem. Însă, dacă puteţi, nu rataţi ocazia. Este genul de spectacol care trebuie văzut live cel puţin odată în viaţa!

Biletele se pot rezerva direct pe site-ul companiei Cirque du Soleil, aici.

Cristina H.

În ordinea importanței de azi: mamă, profesor, bloger. Trei roluri pe care mă străduiesc în fiecare zi să le îndeplinesc mai bine decât ieri.
Cristina H.

Ultimele postari ale lui Cristina H. (vezi toate)

Posted in Publicitate and tagged , , .

2 Comments

  1. da, depinde la care circ… eu am fost la vreo trei reprezentatii de-ale noastre, pentru copii, sa ne întelegem, si am vazut atata indecenta de aveai impresia ca ai intrat într-un film cu cerculet de 18…
    sper ca la acesta de calitate ajungi… si poate ajung… 🙂

    • asta ma nedumireste si pe mine, de ce au luat-o razna atat de rau – nu numai la circ – si nu isi dau seama ca nu asta se vrea… sau, cine stie, poate suntem noi exceptiile!
      asa cum spunea iris, partea cea mai frumoasa la spectacol a fost ca n-au chinuit animalele! pentru ca nu le-au avut.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Am fost informat că datele de identificare furnizate în adăugarea acestui comentariu sunt stocate în baza de date a blogului pentru a primi informațiile/comentariile nou apărute. În cazul în care nu mai doresc acest lucru, mă pot dezabona folosind linkurile din mailurile primite. De asemenea, pot cere ștergerea de pe site a informațiilor ce pot duce la identificarea mea, printr-un mesaj scris.


Pentru păstrarea aninomatului, folosiți un pseudonim și o adresă de mail inventată, precum a@a.a.



CabinaFotoSunt.eu - Distractie la evenimente