La palat animat, la Mogosoaia

Săptămâna aceasta am aflat, aşa, pe ultima sută de metri de programul de teatru muzeal de la Palatul Mogoşoaia, La palat animat. Ne-am dus un pic sceptici, nu ştiam la ce să ne aşteptăm, dar ne-am făcut curaj şi am plecat.

Ne-am trezit cam devreme, şi am plecat cu metroul, apoi cu microbuzul de la 1 Mai către Buftea. 4 lei tarif unic, şi coborâţi la staţia Palatul Mogosoaia. Eu eram chitită după un panou maaare cu palatul, pe fond maro, care era acolo acum vreo 10 ani. Nu mai e, aşa că noroc că am întrebat.

Palatul m-a surprins în cel mai plăcut mod cu putinţă. Parcul arată demenţial. Tot ce îmi aminteam de-acolo era o pădure curată. Mi-am petrecut una dintre cele mai faine zile de la catedră, împreună cu copiii mei de-a cincea (mi-e un dor nebun de ei, de jucat ascunsa printre copaci, şi ţară-ţară vrem ostaşi, după ce-am vizitat muzeul). Acum parcul este aranjat, băncuţe, alei, gazon. Arată incredibil! Merită să mergeţi, dar dacă îmi urmaţi sfatul, vă rog, nu lăsaţi hârtii sau alte lucruri care să amintească trecerea.

Curtea din faţa castelului arată minunat. Merişori tunşi frumos, labirint, plini de trandafiri de toate culorile. Cu vedere către lac. Pariez că pe vremea Brâncovenilor, când acolo se întindeau codrii Vlăsiei, priveliştea era de vis. Acum ne-am mulţumit şi cu câteva vile.

Palatul e la fel ca întotdeauna, deşi aş zice că sunt ceva mai multe exponate decât îmi amintesc eu. Mozaicul aurit e tot acolo. Dar ceea ce au avut copiii astăzi nu găseşti în fiecare zi la muzeu. Au avut parte de un ghidaj original, adaptat vârstei lor. În pridvorul castelului ne-a întâmpinat prinţul Ştefan, venit la noi cu maşina timpului şi fentând cumva decapitarea din 15 august 1714. În haine de epocă (nu ar fi stricat nişte cizme, căci şireturile se vedeau totuşi de sub cămaşa lungă), parcă trezit din somn de ciripelile copiilor, i-a primit „la el acasă” după ce a făcut cunoştinţă cu boierii şi cuconiţele venite în vizită.

Am avut parte de o prezentare originală a sălilor palatului, a vieţii cotidiene de atunci, într-un mod accesibil copiilor, şi pe care aceştia l-au înţeles. În sala tronului copiii au ajutat la punerea în scenă a episodului de la Constantinopol, când domnitorul şi fiii săi au fost condamnaţi la moarte. N-am decapitat pe nimeni, ne-am oprit la sentinţa sultanului. Am mers apoi în dormitoare, ne-am strecurat pe scări în formă de melc, am studiat mozaicul, şi, în final, în cancelaria domnească fiecare copil a primit un înscris oficial, cu litere slavone, prin care deveneau prinţi şi prinţese. M-am chinuit să buchisesc un pic, am uitat atât de mult în 15 ani, dar parcă aş scutura un pic de praf cursurile alea de româno-chirilică!

Mi-a plăcut enorm ideea de prezentare adaptată copiilor! Eu nu aş putea face asta singură, deşi sunt conştientă că un copil mic, într-un muzeu de istorie nu prea are ce să facă. Este motivul pentru care am şi evitat până acum muzeele de profil, deşi abia aştept să împart cu ei un pic din pasiunea mea. Ei sunt încă la nivelul de poveşti… şi au mers deocamdată la Adamclisi. Pentru restul mai aşteptăm un pic.

Ce nu mi-a plăcut: părinţi care au venit cu copii mai mici decât vârsta indicată, 6 ani. Care e foarte clar ca nu înţelegeau nimic, şi se plictiseau cumplit.

Al doilea lucru care mă deranjează enorm, ca profesor mai ales, este încălcarea regulii de aur a muzeelor: Nu atingeţi exponatele! şi da, cu riscul de a stresa un copil, îl baţi la cap până pricepe. În muzeu nu se pune mâna sub nicio formă pe obiecte, vitrine etc. Îmi venea mie să-i iau de-o aripă pe cei care atingeau vasele, sau puneau picioarele pe covoarele întinse pe jos… ori se aşezau că erau obosiţi!! La un moment dat chiar i-am zis foarte tare Irisucăi să nu atingă, e în muzeu, când ea săraca era complet nevinovată… dar poate erau şi alte urechi să audă.

Aşa că, dragi părinţi, muzeele nu sunt locuri de joacă. În spatele exponatelor se află ani de muncă de restaurare. Nu le atingeţi, şi învăţaţi copiii care este comportamentul corect într-un muzeu. (Apropo, nu fotografiaţi cu bliţ, căci lumina lui distruge culorile, regulă care se aplică şi în bisericile vechi!)

Al treilea lucru, mai mult poate o sugestie, a fost alegerea personajului care ne-a însoţit în muzeu. Doar ce le povestisem copiilor de cei patru băieţi, decapitaţi la Istanbul, şi Andrei era cam derutat… ce cauta unul din „decapitaţi” în faţa noastră. Cred că era mult mai potrivit un logofăt, un spătar, cineva cu funcţie la palat. Mai anonim, pentru a nu crea întrebări.

Oricum, nota 10 din partea noastră pentru idee, şi abia aştept să văd programul şi în alte muzee!

 

Cristina H.
Posted in De-ale casei, Nostalgii de vacanta and tagged , , , .

5 Comments

  1. Super, ati petrecut o zi de toamna minunata!!! Ce rau imi pare ca nu am stiut… si se pare ca a fost ultima duminica din program…

    • sorry, daca stiam tineam mai mult la status!
      am dat doar un share la un moment dat…

      nu ne-ar fi stricat 2 baieti in plus, caci aveam doar 3, si ne trebuiau 5! asa au jucat fetele travesti…

    • Offf, chiar imi pare rau! M-am tot gandit de ce nu am vazut status-ul tau, si mi-am amintit: vineri nu am avut acces la calculator. Asta e, sper sa existe o data viitoare…

  2. La Mogosoaia imi doresc si eu de multa vreme sa ajung, insa cum nu am masina si nu stiam ca se ajunge si cu microbuzul, n-am reusit. Foarte interesant programul, ma bucur ca se mai scutura de praf si muzeele si pun la cale astfel de programe care sa fie atractive pentru copii.

  3. Buna ziua, ne bucura comentariul la cald de la programul nostru. O precizare, proiectul este initiat de Asociatia De dragul artei in colaborare cu Palatele Brancovenesti. Intentia noastra este sa reluam programul de teatru muzeal incepand cu primavara anului viitor cand va fi vremea buna ptr o scurta excursie in afara Bucurestiului. Altfel, pentru copiii de 6-10 ani am inceput un program f atractiv intr-o colectie de arta din centrul Bucurestiului, Colectia de arta Pompiliu si Ligia Macovei: http://www.dedragulartei.ro/program/balul-tartacutelor-program-pentru-familii-cu-copii-mici-in-colectia-de-arta-ligia-si-pompiliu-macovei/
    Va asteptam si acolo! E Bal mare! 🙂
    Raluca BN

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Am fost informat că datele de identificare furnizate în adăugarea acestui comentariu sunt stocate în baza de date a blogului pentru a primi informațiile/comentariile nou apărute. În cazul în care nu mai doresc acest lucru, mă pot dezabona folosind linkurile din mailurile primite. De asemenea, pot cere ștergerea de pe site a informațiilor ce pot duce la identificarea mea, printr-un mesaj scris.


Pentru păstrarea aninomatului, folosiți un pseudonim și o adresă de mail inventată, precum a@a.a.



CabinaFotoSunt.eu - Distractie la evenimente