O ieşire complet neprogramată, dar aşa a fost să fie: aseară am mers la circ. La doi paşi de noi, în Titan, îşi susţine spectacolele circul Scott, din Suedia, unul dintre cei trei finalişti în Festivalul Internaţional de Artă a Circului desfăşurat zilele acestea la Bucureşti. Nu pot să ma laud că am mers întotdeauna la toate spectacolele din cadrul competiţiilor, dar am încercat pe cât posibil să mergem măcar la unul. Şi, în fiecare an, avem amintiri frumoase.
Anul acesta le-am completat. La sosire, sala era pustie. Totuşi, pe parcurs, s-au mai strâns câteva perechi de palme pentru aplauze. Spectacolul în schimb a fost la înălţime. A îmbinat frumos momentele vesele cu clowni sau magie cu dresuri reuşite. Primul număr, cu cai "de prinţ" – căci erau toţi 8 albi ca neaua… ne-a impresionat ca de obicei. Dans în perechi, şi, bineînţeles, clasicul salut pe picioarele din spate. După cai, o dresură de elefanţi, de fapt, trei elefantiţe africane, două dintre ele încă având fildeşii intacţi. Frumoase şi aş spune chiar graţioase, în ciuda enormei greutăţi pe care o aveau. M-a amuzat un copil din spate, care era atent la unul dintre animale, ocupat să se uşureze… Wow, mami, ia uite cât de mare e kk de elefant!!! Normal, am căutat şi noi cu privirea măreaţa operă de artă, să nu rămânem neinformaţi la acest capitol, căci în Bucureşti nu poţi vedea la orice oră un astfel de eveniment.
Trec peste momentele cu clowni, n-au fost niciodată preferaţii mei, dar, dacă copiii au râs, înseamnă că s-au descurcat onorabil. Chiar şi numerele cu public le-au ieşit ok.
Foarte reuşit a fost numărul cu leul de mare, Richard. A intrat în arenă în rol de copilot al dresorului, la bordul unei maşinuţe de şerif. Ne-a impresionat cu exerciţiile de echilibristică, dar şi cu talentul lui la citit şi cântat. Deosebit de expresiv, a colaborat extraordinar cu dresorul pe parcursul dialogului, uimindu-ne în fiecare clipă. Exerciţiul cu mingea a fost punctul de încheiere al dresurii, presărată de altfel cu numeroase momente comice.
După pauză au urmat două numere speciale cu acrobaţi. Primul, într-un balansoar rotativ, ne-a lăsat fără aer de câteva ori. Mişcările, deosebit de rapide, nu le-am putut surprinde cu camera. Al doilea număr, acrobaţii pe sârmă, a avut momentele lui de suspans. Fără centură de siguranţă, sus, la vreo 10m înălţime, ne-a arătat pentru câteva momente că putem sfida gravitaţia. Trebuie să adaug că regia de lumini a adus un plus de originalitate numărului, proiectat ingenios pe pânza ce servise până atunci drept ecran pentru momentele publicitare.
Trebuie să menţionez şi surpriza finală pe care Circul Scott a pregătit-o copiilor. Spectacolul s-a intitulat "În căutarea cheilor cufărului", patru chei pe care le-am descoperit rând pe rând pe parcursul spectacolului. A fost găsită şi ultima cheie, şi copiii au fost invitaţi să afle ce ascundea cufărul. A urmat un moment de derută între copii, căci se strânseseră lângă arenă, dar toţi circarii ieşiseră. Afară în schimb am aflat despre ce a fost vorba. Dintr-un cufăr imens, toţi copiii primeau acadele.
În concluzie, nu rataţi spectacolul! Mai multe detalii găsiţi în pagina festivalui, http://www.circulglobus.ro/spectacol.php?spectid=1020
