Copacel de toamna

Am tot stat pe gânduri ce temă să le dau năzdrăvanilor săptămâna aceasta. Iniţial am vrut să le dau umbreluţe, dar se pare că, din feedback-ul pe care îl am, deja au lucrat proiectul. Apoi m-am gândit la indieni, dar nu au nicio legătură cu toamna. În final, azi, tot bântuind pe câteva site-uri cu activităţi, am găsit o idee şi am adaptat-o: copăcel de toamnă. Sper ca săptămâna aceasta să am timp să o perfecţionez, dar deocamdată am realizat modelele necesare pentru desfăsurarea ultimei etape a concursului de septembrie.

Materiale necesare:

  • un tub de carton de la un pachet de hârtie igienică
  • carton colorat pentru coroana copacului
  • o farfurie mare, pentru a trasa două cercuri (sau puteti printa modelul de aici)
  • hârtie glasată, diverse culori, pentru frunze
  • (ideal ar fi) un perforator decorativ – model frunza
  • lipici, foarfecă

 copacel toamna copacel toamna

Pentru varianta simplă de copăcel, aveţi nevoie de un singur cerc. Tăiaţi tubul aproximativ 1,5 cm în două puncte opuse, prindeţi cartonul, şi decoraţi-l cu frunze. Le puteţi realiza cu un perforator decorativ, sau pur si simplu romburi mici, colorate, din hârtie glaastă. Pentru a doua variată de pomişor tăiaţi cercurile până în mijloc şi îmbinaţi-le. Tăiaţi apoi tubul de carton în patru puncte, la 90′ fiecare, şi prindeţi coroana copacului.

Îl puteţi împodobi cum doriţi, doar cu frunze, sau puteţi adăuga fructe de sezon. Revistele sunt pline de fructe de mici dimensiuni, sau caietele de lucru, la capitolele despre mulţimi…

Sper să reuşesc să realizez un copăcel al tuturor celor patru anotimpuri: în fiecare dintre cele patru separeuri, decor specific unui anotimp. Cred că ar ieşi chiar simpatic. Până atunci însă, Piticii şi Năzdrăvanii vor realiza săptămâna aceasta varianta simplă de copăcel, în timp ce Şcolarii pe cea de-a doua.

Spor la lucru!

Detaliile probei

Atelierul de creaţie

Cristina H.
Posted in Ce pot face doua maini dibace, Proiecte de toamnă and tagged , , .

34 Comments

  1. Imi place foarte mult si pare simplu de realizat pentru copiii nostri! Multumesc frumos!Va doresc tuturor un an scolar cu multe si frumoase realizari!

    • singura lui problema e stabilitatea… cred ca trebuie taiat mai mult tubul, si eventual coroana un pic mai mica. dar prinsi pe o bucata de polistiren, cred ca iese o padurice in toata regula.

  2. Cred ca ar fi mai stabil daca ai face doua taieturi paralele in partea superioara a tubului si ai infige coroana, nu stiu daca explic cum trebuie. Imi place tare mult. Eu am un perforator cu frunza, daca iti trebuie pentru cursa lunga, ti-l imprumut 🙂

    • si la primul am taiat, cred totusi ca trebuie mai mult…
      am un perforator cu fruza, cele din imagine. trb sa mai caut unul tip „stejar”….

    • 🙂
      in caz de urgenta, improvitati, cam la aceeasi dimensiune, un tub din carton…
      si eu care credeam ca frunzele dau batai de cap…

    • incercati cu un tub de la prosoapele de bucatarie/folia de aluminiu, folia de plastic….:)
      noi am taiat in doua un tub de la folia de aluminiu 🙂

  3. Sper sa gasesti perforatorul tip stejar, erau multe modele la casa retro. Eu am gasit cu greu ce voiam, e tot ceva in genul a ce ai tu, doar ca putin mai mare. Ma duc saptamana viitoare pe acolo dupa vopsele pentru textile, daca vrei ma uit sa vad daca au perforator cu frunza de stejar.

  4. Ca de obicei, idei interesante si originale. În plus, e „sezonul” „toamnelor de aur” si la gradinita, si la scoala. Vom încerca sa facem pentru ambele „situatii”, iar creatiile noastre le vom plasa neaparat pe blog, mai ales ca si fiica mea s-a ales deja cu blog… 🙂
    Mi-a parut tare amuzanta „problema” golirii hârtiei igienice… :)))
    Va doresc si eu tuturor un an scolar cu multe realizari si cu cât mai putine probleme!!!

    • originala nu e, copacel am vazut pe un alt site, eu doar am adaptat ideea, i-am dat un pic de 3D…
      sper sa rezolvati repede si problemele tehnice, si sa cresteti copaceii.

  5. Pingback: Copacel anotimpuri « pitici dar voinici

    • cam in graba, dar sper sa reusesc sa schimb pozele…
      vreau sa-l fac totusi pe cel cu toate anotimpurile.

      cu placere :). ceva sugestii la ce e pana acum pe site?

  6. Gata, avem si noi copacel asa frumos dupa modelul vostru :). incantare mare pe copil. De acum treb sa am grija ce deschid pe aici la voi, cum vede ceva vrea si el sa facem imediat :))… deocamdata am scapat ieftin cu umbrelute si copacei. Multumim de idee!

    • hai ca m-ai facut serios sa rad… situl vostru este unul din cele mai frumoase de vizitat si pline de idei usor de pus in practica. Treb doar sa avem materialele necesare prin casa, buna dispozitie si treaba este ca si facuta.

  7. cred ca ai o viata foarte grea cu asa treburi sofisticate. daca te-as intreba la ce grupa esti, sigur mi-ai spune ca la cea mica si peste ani tot acolo, iar eu desigur la cresa… (observa ca am scris fara diacritice, ca sa ma iubeasca si pe mine sitele tau!)
    sa-ti spun sincer, daca ar fi dupa mine, mi-as lipi sitele asta de ochi si la cate o problema de care ma ciocnesc mi-as delecta privirea cu frumusetile tale, pentru ca sa nu ramana altii fara ochi, din cauza vreunui pumn de-al meu… (hai ca-s chiar simpatic de fioroasa!).
    spor-t la frunzit si frunzarit… ca la vorbit nu prea avem…

    • daca vrei diacritice, se poate, numai ca trebuie sa le pui cu coduri html… site-ul meu iubeste, numai ca e pretentios foc 🙂

      cred ca am gasit ce fac cu unul din indieni (cel verde, singurul supravietuitor)… ti-l aduc tie, sa-l tii pe birou, asa o sa-l ai in fata ochilor mereu. si promit, promit ca ies din teancurile astea de hartii si ne vedem in oras!

      ps. vrei indianul cu cort sau fara 🙂

    • evident ca pe cel cu cort, doar n-o sa-l tin in ploaie, ca nu am bani de medici. eventual de ceva vouchere as face rost, dar nu pentru el ci pentru mine. in plus, daca pe mine ma mai trag in teapa unii altii, pe indian as vrea sa-l stiu in siguranta.
      prietenii stiu de ce.

    • …=))
      mentionez ca indianul are doar 4 centimetri, cu tot cu pana… iar cortul vreo 15 :))
      ii impachetez frumos, si ii iau cu mine.

    • depinde cand il iei cu tine. peste 20 de ani, cand vom gasi timp pentru un ceai, nu? o, indianule, ce dor imi va fi de tine. te visez zi si noapte… 🙂

Dă-i un răspuns lui tony Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Am fost informat că datele de identificare furnizate în adăugarea acestui comentariu sunt stocate în baza de date a blogului pentru a primi informațiile/comentariile nou apărute. În cazul în care nu mai doresc acest lucru, mă pot dezabona folosind linkurile din mailurile primite. De asemenea, pot cere ștergerea de pe site a informațiilor ce pot duce la identificarea mea, printr-un mesaj scris.


Pentru păstrarea anonimatului, folosiți un pseudonim și o adresă de mail inventată, precum a@a.a.



CabinaFotoSunt.eu - Distractie la evenimente