Jocuri sau jucarii?

Poate sunt eu exagerată, dar prietenii mă cunosc… prefer drept cadouri cărţi sau jucării educative. Nu neg importanţa – în dezvoltarea copilului – a păpuşilor, figurinelor, maşinuţelor etc., dar când coşul de jucării e plin cu „exemplare” din această serie, e timpul să te opreşti… şi să te gândeşti un pic la rafturile bibliotecii.

Sau la alte idei. Ştiu că e foarte uşor să „rezolvi„ o obligaţie cu o păpuşă, un animal de pluş, sau o maşinuţă. Pentru un copil niciodată nu vor fi suficiente… În schimb, poţi să-i umpli timpul creativ. Ce-ar fi fost dacă, acum 100 şi ceva de ani, în loc să meargă în Vizită cu o minge, s-ar fi dus cu un puzzle? Garantat rămâneau curaţi pantalonii de culoarea oului de raţă…

Ştiu că în această perioadă multe dintre cadrele didactice din învăţământul preşcolar sunt în căutare de materiale pentru dotarea claselor. Mai jos sunt câteva soluţii. Şi, normal, sugestii pentru părinţii care caută idei alternative pentru tv şi pc…

Cristina H.
Ultimele postari ale lui Cristina H. (vezi toate)
Posted in Jocuri și jucării and tagged , , , .

9 Comments

  1. Eu sunt maniaca sa daruiesc jocuri si nu jucarii. Prefer sa evit papusile, plusurile si alte chestii care ajung uitate in lada de jucarii. In schimb, daruiesc foarte multe carti, materiale de crafts de diverse tipuri, sau jocuri care stimuleaza imaginatia si participarea activa (cum e creionul fermecat si un alfabetar magnetic cu o broasca testoasa, ambele de la edukid). Eu deja am facut stocul de cadouri pentru perioada urmatoare, cu seturi pentru pictura, seturi de plastiline, seturi de colorat „magic” (iti arat pe mess despre ce e vorba ca sa nu las link aici) si voi mai continua cu cateva obiecte facute de mine. Cred ca e important sa ne dam un pic silinta cand e vorba de cadouri, indiferent ca e vorba de o „obligatie” sau de prieteni dragi.

    • puteai sa-l lasi, ca doar nu e capat de tara 🙂
      si mie mi se pare mult mai ok sa-i iei copilului ceva consumabil, nu risti sa cresti stocul de jucarii, si nici nu se plictiseste, ca la un moment dat se termina…. seturile de bricolaj sunt minunate… drept cadou!

  2. Dupa cum stii si eu sunt adepta jocurilor si nu a jucariilor. Cel putin la copilul meu vad o preferinta clara catre ceva care sa-i stimuleze imaginatia, ceva care sa fie prelucrat si sa aiba un rezultat. Jucariile (masinute, plusuri si altele de acest fel)nu il atrag decat ptr f scurt timp si de obicei in prezenta altul copil. Dar acum cred ca depinde si de copil sau de cei care se ocupa de el. Degeaba i duci unui copil un joc ptr desenat daca parintele i-l da pur si simplu si i spune sa se joace cu el … va ajunge la cos in cel mai scurt timp.
    Eu ma bucur ca aici la voi gasesc informatii despre jocurile specifice fiecarei varste precum si de unde se pot cumpara daca nu le gasesc prin librarii.

    • vali, am o prietena care ma amuza de cate ori trebuie sa ia un cadou… vrea sa ia ceva de lucru manual, apoi se gandeste… ca precis ajunge ea (iar) sa lucreze cu copilul in timpul vizitei, pentru ca piticului ii place, vrea, dar… nu are cu cine.
      stai sa mai creasca si al tau, sa veyi cand va avea o „gasca”, cum creste interesul fata de numarul de masinute, fasole buclucasa sau mai stiu eu ce alte traznai „de colectie”!

      si eu ma bucur ca pot da informatii utile, daca sunt sugestii… le astept 🙂

  3. aveti asa mare dreptate; dar sa stiti ca nici copiii nu mai sunt asa atrasi de plusuri si papusi….; nu doar copiii mei (cu ei lucrez de cand erau mici si acum ma mandresc inclusiv cu baietelul de 2 1/2 ani care face puzzle-uri de 20 de bucati 😀 ), dar si prietenii lor (unii din ei) ma uimesc…..in afara de un baietel care face multe jocuri educative cu mamica lui (intra si la tine pe site dupa idei 🙂 ), sunt cativa copilasi care vor ei singurei sa faca–-nu fac parintii cu ei din lipsa de timp ori preocupare (e mai usor sa le dea masinute si mingii ori sa-i puna la tv), dar sa-i vezi cand vin la noi sau la baietelul de care va povesteam…nu stiu nici ce sa aleaga intai:puzzle, piese de construit, sa picteze, sa lipeasca……
    si nu e vorba ca ne vad pe noi neaparat, copiii chiar isi doresc….se schimba lucrurile, copiii au alte preocupari decat cele clasice…la zilele aniversare nu s-a mai intamplat sa primeasca plusuri/papusi (in afara de bunici care parca nu inteleg!)….mai degraba jocuri pentru dezvoltarea inteligentei
    si eu mi-am facut deja stocul de jocuri pentru urmatoarea luna; cand vad ceva care imi place, cumpar imediat….iar celor mici atat le trebuie: acum trebuie sa ne mai refacem o parte din stocul de materiale pentru „creatii”….fiica-mea deja e cu ochii cat cepele cand zic talente de nazdravani….abia asteapta sa mai faca un „proiect” cum il numim noi
    spor la treaba tuturor 🙂

  4. a, ca tot a venit vorba….si la noi pe lista de rechizite de la gradi’ sunt jocurile acestea…..nici educatoarea nu e innebunita dupa jucarii (au multe-multe si asa) si a cerut sa luam ceva educativ….acum sa vedem cum se vor intelege parintii pentru ca vroiau sa-i dea unei mamici banii si sa cumpere pentru toata grupa

    • noi am strans fondul clasei, pentru asa ceva, si doamna le comanda, pune factura la dosar. acum le-a luat un puzzle cu piese mari, cu alfabetul, am apucat sa-i fac si eu poza, si apare cat de curand pe blog. destul de interesant pentru ei, caci abia invata literele unii dintre ei.

  5. Mie îmi plac plușurile și le plac și copiilor mei, pentru că ne leagă de ele amintiri extrem de plăcute. Bine, să nu se exagereze, dar îmi plac mult.
    În ceea ce privește cadourile, noi oferim cărți, ori mai bine spus nu lipsesc cărțile. Copiilor mei nu le-a plăcut să construiască din lego și am acceptat căutând alte alternative pentru ei. Și, slavă Domnului, numai să nu vrei să cumperi ceva că oferte sunt extrem de multe. Dar nu trebuie să omitem că și jucăriile au rolul lor. Echilibru trebuie în toate și e minunat. Spor la jucat! 🙂

    • :)) Ioana, m-ai trezit la realitate… editam un articol mai vechi (ca acesta), habar n-am ce-am facut, dar cred că s-a reactualizat cumva si in feed 😀
      Si mă uitam acum la comentariul tău, mă întrebam de unde…cum… Se pare că vacanța asta nu m-a ajutat deloc la odihnă. Dar… da… uneori așa aș vrea să le vină mai ales unora din familie mintea la cap, un copil chiar nu are nevoie de 100 de păpuși. Ceva ce să-l provoace e musai necesar.

Lasă un răspuns

Am fost informat că datele de identificare furnizate în adăugarea acestui comentariu sunt stocate în baza de date a blogului pentru a primi informațiile/comentariile nou apărute. În cazul în care nu mai doresc acest lucru, mă pot dezabona folosind linkurile din mailurile primite. De asemenea, pot cere ștergerea de pe site a informațiilor ce pot duce la identificarea mea, printr-un mesaj scris.


Pentru păstrarea anonimatului, folosiți un pseudonim și o adresă de mail inventată, precum a@a.a.



decathlon.ro editura-arthur.ro%20
CabinaFotoSunt.eu - Distractie la evenimente