Intreaga echipa Talente de Nazdravani ureaza din toata inima „La multi ani!” tuturor Elenelor, Elenutelor, Constantinilor si Costinilor care astazi isi sarbatoresc ziua onomastica.
Si in mod special Nazdravanilor: Roxana Elena (Buzau) si Elena (Polonia).
La multi ani tuturor Sfintisorilor!
Sâmbătă ne pregătim pentru cea de-a patra ediţie a Atelierului Năzdrăvanilor. Copiii sunt nerăbdători, iar eu mi-am propus ca de data aceasta să încercăm ceva mai complicat… cu materiale care nu ne sunt tot timpul la îndemână. Pentru că gradul de îndemânare nu este întotdeauna acelaşi, am ales un model mai simplu.
Materiale necesare:
Primul pas în realizarea figurinei este capul. Luăm un fir de bumbac de aproximativ un metru, şi îl îndoim succesiv, până obţinem o lungime satisfăcătoare a podoabei capilare. Dacă nu este suficient de bogată, repetăm operaţiunea cu un al doilea fir. Se leagă cu nod la mijloc, şi se taie buclele. (Vezi aici un alt model ajutător).
Se ia un ac cu gămălie, se înfige în borul pălărioarei, apoi în nodul realizat, şi în final se înfige în bila de polistiren la "frunte". Se distribuie uniform firele de bumbac, apoi cu ajutorul unui al doilea ac se fixează la "ceafă". Împletiţi codiţele, sau prindeţi-le doar cu o bucată de sârmuliţă.
În funcţie de poziţia pălărioarei şi a codiţelor, marcaţi punctul de sprijin ("gâtul") şi realizaţi un orificiu cu ajutorul beţişorului de bambus.
Luaţi un marker rotund, sau o carioca mai groasă, şi răsuciţi pe ea firul chenille pentru a obţine o spirală. Îndoiţi aproximativ jumătate de centimetru unul dintre capete şi introduceţi-l în bila de polistiren.
Pregătiţi fustiţa. Tăiaţi o bandă de hârtie, de aprox. 7 cm lăţime, şi lungă de cel puţin 40cm. Cu cât este mai lungă banda , fustiţa iese mai deasă, dar ea este mai greu de prins. Tăiaţi o parte din firul chenille subţire, şi folosiţi-o pentru a prinde fustiţa pe beţişor. Banda de hârtie nu trebuie înfăşuraţă, se încreţeşte în mână şi de prinde cu sârmuliţa. Ridicaţi apoi furtiţa şi mascaţi legătura cu spirala cea mare.
Confecţionaţi mâinile. Introduceţi firul chenille printre buclele spiralei, şi răsuciţi-l în jurul beţişorului. Răsuciţi apoi capetele până obţineţi o lungime satisfăcătoare.
Fixaţi figurina într-un suport (preferabil o bucată de polistiren), şi realizaţi decoraţiunile finale. Lipiţi ochii şi gura, sau desenaţi-le dacă nu aveţi la îndemână materialele. Puteţi decora şi pălărioara cu panglici din hârtie creponată.
Păpuşa este gata. Trebuie doar să mai desenaţi decorul pentru a putea expune figurina.
Astăzi în parcul IOR am aflat către cine merg premiile oferite de Editura Edu.
Dintre cei 54 e participanţi care au luat startul în prima probă, doar 27 au reuşit ca la final să rezolve toate cele trei teme ale concursului.
Am aflat şi cine sunt cei 14 fericiţi câştigători ai pachetelor cu softuri educationale. La tragerea la sorţi au participat Iris şi Andrei, ca organizatori, şi Theodora, din partea participanţilor.
Câştigătorii sunt:
1 Adriana B ., Bucşani, clasa a IIIa
3 Alexandra V., Salcia Tudor, clasa I
5 Andreea Ecaterina T., Voluntari, 5 ani
8 Andrei R., Craiova, clasa aIIa
12 David P., Dragodana, 4 ani
13 Denisa V, Brăneşti, 6 ani
15 Emanuel M., Durneşti, clasa a IIIa
16 Ioana H., Iaşi, clasa I
17 Iustina B., Bătrâni, clasa I
21 Mirela B., Durneşti, clasa a IIIa
22 Octavian Andrei M., Drajna, 3 ani
23 Radu G., Bragadiru, 6 ani
24 Radu V., Slobozia, 6 ani
25 Roxana Maria V., Slobozia , 4 ani
Au mai participat la tragerea la sorţi:
Câştigătorii sunt rugaţi ca până marţi, 24 mai 2011, să posteze pe acest subiect un mesaj prin care să revendice premiul. Mesajul trebuie sa contina urmatoarele:
Felicitări tuturor participanţilor!
Nu vreau să mă lansezi în polemici din categoria "ce e bine sa adopţi", dar am convingerea că e mult mai sănătos pentru noi, pentru copiii noştri, să adoptăm un copac. Îl putem şi creşte, planta, rezultatul e acelaşi. Undeva, acolo, trebuie să ai un copac al tău (excepţie fac şoferii).
Azi de dimineaţă, la cafea, stăteam cu ochii peste gard, în grădina vecinilor virtuali. Mi-a plăcut iniţiativa, deşi la slabele mele puteri n-am nicio şansă. Cursa de 10km e pentru mine ceva SF, poate numai pe role dacă ar fi voie. În schimb mi-a plăcut ideea a treia, cursa copiilor. Nu cred că ai mei pitici ar fi în stare să alerge un kilometru, dar, cum tot spunem şi pe-aici pe site, important e să participi, nu să câştigi. Vă invit aşadar pe cei din Bucureşti la Crosul Pădurii
Aleargă pentru sănătatea ta şi a naturii la CROSUL PĂDURII!
Pe 29 mai, în Parcul Tineretului, va avea loc cea de-a III-a ediţie a Crosului Pădurii, organizat deViitorPlus şi Asociaţia Bucharest Running Club. Acesta reprezintă primul antrenament de pregătire a celei de-a IV-a ediţii a Raiffeisen Bucharest International Marathon, ce va avea loc pe 9 octombrie 2011. Este al III-lea an consecutiv în care Raiffeisen Bucharest International Marathon se asociază şi cu o cauză ecologică prin parteneriatul cu ViitorPlus şi programul "Adoptă un copac!". Şi cum Maratonul Bucureştiului include cel puţin 3 antrenamente de pregătire, s-a hotărât organizarea primului dintre acestea cu ocazia Zilei Internaţionale a Mediului cu tema "Crosul Pădurii".
Obiectivul principal al Crosului Pădurii este de a creşte gradul de conştientizare a populaţiei cu privire la problemele pădurilor din România şi strângerea de fonduri pentru împădurirea terenurilor agricole degradate prin "Adoptă un copac!" – un proiect ViitorPlus.
CURSELE CROSULUI:
Anul acesta Crosul Pădurii va avea 3 curse:
1. Cursa 10 Km (3 ture de parc). Traseul: plecare de la intrarea în Parcul Tineretului,dinspre Liceul Şincai – aleea principală până la lac – se coboară spre lac prin dreapta – se înconjoară lacul de 3 ori şi se intră pe aleea bretea din dreapta podului înapoi spre aleea principală – finish la punctul de start de la intrarea în parc, de unde s-a dat startul.
2. Cursa 3 km.
3. Cursa Copiilor 1 km. Traseul: Startul este la intrarea Parcul Tineretului,dinspre Liceul Şincai – aleea principală până la podul de peste lac – intoarcere până la intrarea în Parc pentru finish.
Deoarece Crosul va fi în apropierea zilei de 1 Iunie, sunt aşteptaţi cei mici, pentru desene pe asfalt, pictura pe sacoşe din materiale naturale şi jocuri cu cei de la Lumebuna.ro. Vor fi prezenţi la eveniment şi pe cei de la Multumesc.net cu copacelul Multumirilor.
Cursele la care puteti participa dupa categoria de varsta:
- copiii intre 6 – 13 ani- Cursa Copiilor
- juniorii ( 14- 18 ani) – Cursa de 3 km ori 10 km
- seniorii ( peste 18 ani – pana in 45 de ani) – Cursa de 3 km ori 10 km
- veteranii (peste 45 de ani) – Cursa de 3 km ori de 10 km
ÎNSCRIERE online este obligatorie , chiar AICI
TAXA DE ÎNSCRIERE:
Fiind un eveniment atât sportiv, dar şi cu caracter caritabil în vederea strângerii de fonduri pentru împăduririle din Proiectul "Adoptă un Copac" şi activităţi educaţionale,taxa de înscriere (sub forma de donaţie sau sponsorizare) este de:
- 125 lei şi 3 kg de maculatură pentru reciclare, şi va reprezenta adopţia unui copac şi acoperirea cheltuielilor de organizare – în cazul persoanelor juridicecare înscriu la start angajaţii
- 25 lei dacă taxa de înscriere se achită până pe data de 20 mai sau 30 lei în ziua evenimentului. Se acoperă cheltuielile de organizare + o donaţie pentru împăduriri în funcţie de posibilităţile fiecăruia şi 3 kg de maculatură pentru reciclare – pentru persoane fizice
- 20 lei pentru elevi şi studenţi pe baza carnetului + 3 kg de maculatură pentru reciclare
- la Cursa Copiilor, taxa de inscriere consta doar in cele 3 kg de maculatura pentru reciclare
(mai multe detalii în pagina evenimentului)
Toate ca toate, acum trebuie sa rezolv urgent problema celor 6kg de maculatură… de ce-oi fi dus-o săptămânal?!
Nu cred că e nevoie să spuna cineva de două ori… e luna mai, se coc cireşele… fără să vrei te gândeşti la ele, şi la câte au pătimit alţii să le dobândească. De mai sau de iunie, coapte să fie…nu?
La cireşe se intitulează şi noul concurs care începe astăzi, cu sprijinul Librăriei Books-Express. Copiii care vor participa la toate cele trei probe ale concursului vor avea o singură şansă la tragerea la sorţi pentru a câştiga unul dintre cele cinci vouchere în valoare de 50 ron, valabile în librăria Books-Express. Un voucher este valabil pentru o singură comanda, şi nu poate fi preschimbat în bani. În cazul unei comenzi sub valoarea voucherului, diferenţa nu se restituie. Premiile beneficiază de livrare gratuită.
Cele trei probe se vor desfăşura săptămânal, conform calendarului stabilit. În cadrul primei etape, copiii trebuie să realizeze un desen, cu creioane sau carioci, pe tema "La cireşe".[detalii]
Pentru câştigători am pregătit o lista de recomandări (vezi aici)
În cazul grupurilor de copii care participă sub coordonarea unui cadru didactic, şi nu a părinţilor, numărul de lucrări ce pot fi înscrise este limitat la 3 pentru fiecare cadru didactic.
Premiile nu pot fi transformate în bani, şi se expediază numai la adrese de pe teritoriul României. În cazul unui premiu nerevendicat în 7 zile de la anunţarea câştigătorilor, acesta se va acorda prin tragere la sorţi celorlalţi participanţi.
Mult succes tuturor!
Am ajuns şi la finalul celei de-a treia probe a concursului Flori de mai, concurs organizat în ultimele trei săptămâni cu sprijinul Editurii Edu România. Concursul beneficiază de 14 premii oferite prin tragere la sorţi copiilor care au participat la toate cele trei probe săptămânale ale concursului, şi constau în softuri educaţionale adaptate vârstei participanţilor.
Probele nu au fost deloc uşoare, au solicitat atenţia, îndemânarea şi imaginaţia copiilor. Sunt sigură că mulţi dintre ei nu vor uita figurinele din dopuri de plută, dar nici momentul în care, de nevoie, au pus prima dată mâna pe ac. A treia probă a concursului a fost dificilă mai ales pentru copiii care nu au cusut niciodată. Vara trecută am avut câţiva curajoşi care au încercat. Acum, recunosc, am profitat de ocazie. Ultima probă, obligatorie pentru a participa la tragerea la sorţi, a fost una de cusut. I-am iertat pe pitici, ei au cusut fără ac, şi s-au întrecut în decorarea portmoneului. Năzdrăvanii au aflat ce sunt acelea semne de carte, iar Şcolarii au confecţionat o pernuţă de ace în formă de fluture.
Sper că le-am deschis gustul, şi vom repeta experienţa pe viitor. Promit modele diferenţiate, pentru a mai atenua comentariile din seria "Nu e corect, e probă de fete!". Eu sunt mulţumită că au încercat ceva nou. Şcolarul meu era înfoiat ca un curcan, că a cusut "de-adevăratelea", adică pe pânză. Doamne fereşte să i se rupă nădragii şi să fie nevoit să-i coasă singur… are mari şanse să nu mai poată intra în ei, la stilul în care a cusut bietul săculeţ pentru pernuţa de ace… Aaaa, şi cu ocazia probei a aflat ce înseamnă să pui aţă în ac precum un croitor puturos…
Vă las să admiraţi creaţiile, iar miercuri vom afla cine sunt fericiţii câştigători ai premiilor. Toată expoziţia este disponibilă aici.
Săptămâna trecută am fost foarte prinşi cu figurinele de plută, aşa că am deviat un pic şi am trecut la confecţionat păpuşi. E drept că am făcut echipă cu fii-mea, ea fiind consilierul de bază pentru culori şi accesorii, aşa că vă rog treceţi cu vederea nuanţele de roz în principal…
Ne-am oprit la două variante de păpuşi, una de lemn şi una de polistiren.
Păpuşa din polistiren
Materiale necesare:
Păpuşa aceasta a fost o provocare. Cred că nu am mai construit păpuşi de când eram mică. Am început cu… proiectul. Adică şedinţă de creaţie cu Irisuca, să vedem cum o îmbrăcăm. ROZ. Roz nu avem pentru rochiţă… atunci facem pălăria roz, că tot nu se potrivesc pălărioarele noastre. Am încercat cu croşeta, se pare că mi-am cam ieşit din mână, căci a ieşit mai mult o bonetă. Merge. Iris înşiră pe fir mărgele, să croşetăm cu decoraţiuni, apoi se laudă că a lucrat la pălărie. Normal, se ştie de când lumea că mama-mpunge şi eu trag…
După pălărie am desfăcut pachetul cu bucle. Mă aşteptam să fie ceva gen pâslă, dar e mult mai simplu. Este un fir de naylon buclat, ca părul păpuşilor. Aşa că am bobinat pe o agendă, am legat la mijloc (ca aici) şi am obţinut o perucă de toată frumuseţea. Iris era în culmea fericirii când a văzut ce frumos ies buclele de sub pălărie.
Următoarea etapă – cea mai grea după mine – este realizarea membrelor. Iniţial mă gândisem să le fac din şnururi mai groase (le reciclasem de la câteva sacoşe de cadouri), dar am primit altă sugestie. Un şnur gros, din sfoară, cu sârmă la interior. Pentru mâini am tăiat o bucată suficient de lungă. Am scos sârma, am trecut-o prin polistiren, apoi am pus la loc bucăţile din sfoară împletite. A urmat ataşarea mânuţelor de lemn, care au un orificiu destul de mare pentru ca sârma şi învelişul să intre cu totul. Le umplusem înainte cu aracet.
Au urmat picioarele. Întâi de doate, am fixat papuceii. Spre diferenţă de mâini, au un orificiu foarte mic. Am îndoit sârma, cu o buclă tensionată, care a intrat forţat. Pentru a evita desfacerea învelişului, am folosit o bucată de fir chenille pentru a confecţiona o pereche de şosetuţe. Poate fi folosit orice snuruleţ sau materiale textil.
A urmat prinderea picioarelor de păpuşă. Am „săpat” un şanţ în polistiren, pentru a îngropa şnurul. Dacă nu am menţionat, este suficient de solid pentru ca păpuşa să poată sta în picioare singură, fără sprijin. Să revin… pentru fixare am folosit ace cu gămălie, prinse în „X”.
După ce corpul a fost gata, am început să o îmbrăcăm. Nu suntem creatori de modă, dar cum de mai bine de 25 de ani nu am mai croit la dimensiuni aşa de mici, sper că mă iertaţi… am folosit catifea roşie şi tul alb, pentru o rochiţă de scufiţa roşie.
Poate ca nu a ieşit ea la fel de frumoasă ca prinţesele Irisucăi, dar este foarte „sociabilă”. S-a integrat imediat în comunitatea de păpuşi.
Păpuşă din lemn
Ei, dacă prima păpuşă a fost o provocare, a doua a fost o enigmă. Până la final m-am îndoit că-mi va ieşi. Întâi de toate, ar trebui ca suportul de lemn să aibă orificii pentru prinderea membrelor. Ar fi mult mai uşor de ataşat, şi nu cred că ar fi greu de realizat câteva canale în procesul de fabricaţie. Dar ne-am descurcat.
Materiale necesare:
Prima reacţie a lui Andrei când a văzut suportul de lemn a fost că putem confecţiona un „şah”, dacă avem mai multe… A rămas că vom face o păpuşă, pe care Iris a şi repartizat-o în căsuţa piticilor, unde „mai e nevoie de fete!”. Peruca am confecţionat-o ca în cazul păpuşii de polistieren, dar am lipit-o cu bandă dublu adezivă. Am adăugat peste ea o pălărioară. Putea fi şi o băsmăluţă, dintr-o bucată textilă, dar Iris a preferat pălăria.
Am lipit ochişorii. Pentru guriţă am folosit puţină catifea roşie.
Am trecut la mâini. Cum şnurul cu sârmă era mult prea gros pentru această păpuşă (este de 3 ori mai mică decât cealaltă), am improvizat. Am răsucit o bucată de sârmă în jurul gâtului, apoi am mascat sârma cu un şiret de la o pungă de cadou. Capetele le-am acoperit cu mânuţele din lemn.
Până aici toate bune şi frumoase. Oricât mi-am fi dorit să pot pune nişte picioare mai lungi, bormaşină nu aveam pentru a face nişte orificii în suport. Aşa că am abandonat, şi am lipit direct picioarele de suport.
În final, rochiţa am confecţionat-o din fire chenille, dar poate fi confecţionată din orice material, sau chiar pictată, căci suportul permite.
Noi ne ducem la joacă… şi vă dorim spor la lucru!
Articol realizat cu sprijinul „Art & Hobby Creativ”:
Dacă tot am început luna aceasta cu diverse zâne şi zâniţe, mai mult sau mai puţin drăgălaşe, am zis să închei cu cea mai aşteptată dintre ele: zâna vară, modelul de decor pentru fereastră. Nici nu mai ştiu de câte ori am trimis până acum pe suratele ei, dar ştiu că foarte mulţi dintre cei care mi-au cerut modelele aşteaptă cu nerăbdare şi pe fiica cea mică a familiei. Cu sprijinul ArtBook, şi mai ales al graficianului Emanuel Pavel, a prins viaţă şi Vara.
Sper doar că este la înălţimea aşteptărilor, şi mai este timp pentru instalarea decorului.
Decorul este pregatit pe module, partea principală pe coli A3. Se printează, se decupează, şi se recompun pe fereastră, având ca model orientativ imaginea de mai sus. Bineînţeles, fiecare poate îmbunătăţi sau simplifica modelul, în funcţie de propriile dorinţe sau materiale disponibile. Dacă vă place modelul, şi doriţi să-l realizaţi, accesați butonul verde de mai jos, după imaginile de prezentare.
Spor la lucru!
Atelierul de creaţie
Edit:
Prima realizare primita pe mail:
Zâna vara la Scoala Bâldana-Tartasesti, jud Dâmbovita
Vă rog ca în momentul în care solicitaţi materialele să lăsaţi doar un singur mesaj, la un singur articol din serie. Veţi primi pachetul complet, cu toate cele patru zâne, precum şi decorul cu Moş Timp. Puteţi accesa paginile dedicate dând click pe imaginile de mai jos, aveti exemple de montaj de la colegele care le-au folosit deja.
Mailul îl primiţi în câteva zile, maxim o săptămână, nu este nevoie să reveniţi cu mesaje suplimentare dacă primul a fost aprobat şi apare pe blog. Verificaţi şi în folderul spam al mailului la sfârşitul săptămânii.
Menţionez că primiţi materialele cu drept de folosinţă, adică le printaţi şi le utilizati. Distribuţia acestora este interzisă. Nu urcaţi aceste materiale public pe niciun alt site sau reţea de socializare. Este un material pe care îl ofer gratuit, cu pretenţia de a-mi fi respectată această dorinţă. Vă rog să citiţi în mod special articolul dedicat decorului cu moş Timp, aveţi acolo mai multe explicaţii despre motivele mele.
Mulţumesc pentru înţelegere!
Iarna trecută concursul "Brăduţul meu special" a fost susţinut cu premii de Editura Teora. Unul dintre premiile oferite copiilor a fost şi Atlas geografic, activităţi practice pentru copii isteţi. Momentul final al concursului a fost unul extrem de special. Pentru câteva zile, premiile s-au aflat la mine, până când am aflat câştigătorii şi le-am expediat. Dintre toate, Andrei a răsfoit îndelung atlasul, necăjit că nu poate explora şi pachetele ataşate. I-am promis atunci că… dacă va fi cuminte… poate… dar cum babă frumoasă şi copil cuminte n-am văzut, am transformat cuminţenia în rezultate şcolare. Săptămâna trecută l-am lăsat să aleagă, şi a ales.
Dacă putea exista o carte mai aproape de dorinţele lui, atunci atlasul a nimerit la fix. Nu ştiu de unde a moştenit pasiunea pentru geografie, graniţe, capitale… dar steagurile îl fascinează de vreo doi ani. Le-am printat de pe net, le-am desenat…
… când am adus atlasul acasă nu-i venea să creadă. 18 coli cu autocolante, steaguri, animale, clădiri renumite, minuni ale naturii… nici nu ştia cu ce să înceapă! Am început cu prima pagină de explicaţii, să vedem ce anume trebuie să facem. La fiecare continent sau regiune trebuia să lipim steagurile în căsuţele rezervate fiecărui stat. Apoi să căutăm pe colile cu autocolante animalele marcate ca aparţinând acelei regiuni şi, folosind trimiteri ca la şah, să le plasăm în caseta potrivită de pe hartă. La fel am procedat şi în cazul clădirilor.
Le-a venit rândul celor 10 cărţi poştale ilustrate. Mesajele sunt pretipărite, dar… cu texte lipsă. Ca să o poţi "expedia", trebuie întâi să citeşti descrierea acelei regiuni, să completezi spaţiile libere, apoi să cauţi un destinatar. Iată ce aflăm despre nordul Europei:
Salut!
În Franţa se spune Bonjour! Am sosit în capitala Marii Britanii, Londra, iar apoi am zburat la Oslo, capitala Norvegiei. Am călătorit spre sud, până la benelux – Belgia, Luxemburg şi Olanda. În Danemarca am vizitat Legoland, un parc tematic neobişnuit, construit din cărămizi de plastic. Apoi am plecat la schi în Alpi. Aceşti munţi acoperă cea mai mare parte a Elveţiei. În continuare ne vom îndrepta spre sudul şi sud-estul Europei! Auf Wiedersehen! Aceasta înseamnă "La revedere" în limba germană.
După ce ai "parcurs" o regiune, primeşti o viză în paşaportul ataşat cărţii. Andrei a fost încântat de noul lui paşaport. Şi-a completat numele, localitatea naşterii, înălţimea, ba chiar a inventat prima lui semnătură. Normal, am căutat şi o poză, noroc că mai aveam de la carnetul de note… Convenţia a fost că primeşte viza după ce dovedeşte că a citit paginile respective.
Lucrarea începe cu prezentări generale: ce este un atlas, ce sunt hărţile, ce înseamnă legendă. Aflăm ce este Ecuatorul şi cercurile polare, iar trimiterile tip grilă de pe hărţi seamănă foarte bine cu reperele de latitudine şi longitudine.
Zonele prezentate sunt: Canada şi Arctica; Statele Unite, Mexic şi Marea Caraibilor; America Centrală şi de Sud; Africa de Nord; Africa de Sud; Europa de Nord; Sudul şi sud-estul Europei; Rusia şi vecinii acesteia; Sud-vestul şi sudul Asiei; China şi nord-estul Asiei; Sud-estul Asiei; Australia şi Noua Zeelandă, Antarctida. La final este un index cu ţările care pot fi găsite în atlas.
Hărţile inserate sunt generale, prezintă grafic formele de relief caracteristice zonei, precum şi marile fluvii care o străbat. Sunt marcate graniţele statelor şi capitalele.
Lucrarea este format mare, 34x34cm, cu copertă cartonată. La interior cuprinde 14 file color, plastifiate, format 24x34cm, astfel încât abţibildurile se pot desprinde şi folosi în paşaport, sau jocul poate fi reluat pentru completarea hărţilor.
Mai avem încă de lucru, lectura şi explicaţiile nu merg la fel de repede ca lipirea autocolantelor. Apoi trebuie să căutăm şi informaţii despre animalele pe care încă nu le cunoaştem… nu putem să dăm ocol lumii atât de repede. Nu cred că ne va lua totuşi 80 de zile… dar la final vom avea şi noi un paşaport plin cu vize, ca dovadă a călătoriei noastre imaginare.
Info preţ:Editura Teora, eMAG.ro, libris.ro, elefant.ro | Biblioteca Năzdrăvanilor
Ok… nu e chiar o zână, căci nu are baghetă. E mai mult o balerină. Sau o păpuşică… ori cum vă place să-i spuneţi.
A fost un model pe care mi-am dorit foarte mult să-l încerc. Pare uşor… dar mi-a luat ceva să-l realizez.
Materiale necesare:
Am început cu modelul printat pe carton. Am decupat florile şi am folosit apoi şablonul pentru a realiza conturul pe fetru. A urmat decupajul fetrului…. care s-a dovedit foarte dificil, am decupat în cele din urmă cu o forfecuţă foarte ascuţită. De aici mai sunt câţiva paşi simpli până la final, partea cea mai grea a trecut.
Tăiaţi firul chenille şi pregătiţi membrele. Dacă nu aveţi la îndemână, merge şi cu un şnur de la o sacoşă de cadouri. Pregătiţi firul de naylon, "în două" (pentru putea lega la final cele două fire între ele). Ideal ar fi unul subţirel, care să treacă prin urechea acului. Prindeţi la capăt picioarele, apoi înşiraţi descrescător florile decupate din fetru. Urmează bila cea mare, mâinile, un guleraş. Eu am folosit o floricică de la mărţişoare, dar poate la fel de bine să fie o bulină din fetru.
Irisuca a insistat să-i facem aripi, si am adăugat o fundiţă din organza. Pentru cap am avut o bilă zâmbitoare, şi am folosit-o ca atare. Podoaba capilară este din bumbac, iar pălărioara din trei buline de fetru, de diferite mărimi. Ultima înşirată a fost o mărgică. Strângeţi firul… legaţi cu nod peste mărgică, şi zâna este gata!
Spor la lucru!
