Ce ar fi 8 martie dacă nu aş primi… clasica, tradiţionala şi minunata felicitare confecţionată de odrasla căreia i-am dat viaţă?! Mulţumită domnişoarei educatoare şi doamnei învăţătoare, am avut şi eu parte de surprize la acest capitol. Am confecţionat şi noi acasă, dar… nu are acelaşi farmec. Trebuie să vină cu ea ascunsă la spate, să te privească cu ochişorii mici şi strălucitori, apoi să ţi-o întindă cu o mânuţă tremurândă… Îţi place?! Normal că-mi place! Cu ochii închişi pot spune că îmi place la nebunie, pentru că, indiferent cât este de reuşită, cu fiecare degeţel a lipit un pic de suflet…
De la Andrei am avut două. Una de mărţişor, una de 8 martie. Mărţişorul l-am primit luni, nu marţi. Mami, am ceva pentru tine, dar a zis doamna să îţi dau mâine dimineaţă. Deşi mă rodea curiozitatea, am fost de acord. Mami (trecuseră vreo 3 ore…) nu eşti curioasă? Ooo… ba da, dar am răbdare până mâine, aşa a zis doamna! Hai, mami, să vedem dacă îţi place…
De 8 martie povestea s-a repetat. Atât că vineri a intrat vijelios pe uşă, (dacă ar fi avut buzdugan, cu siguranţă l-ar fi aruncat din poarta şcolii…), strigând… Mami, ţi-am făcut o felicitare suuuperr!!! Ţi-o dau acum! Degeaba am încercat să mă împotrivesc, mi-a pus-o în faţa ochilor. O pajiste minunată de floricele, şi un colier de inimioare, alături de versurile scrise cu mânuţa lui. Am apreciat în mod deosebit efortul lui de a lipi inimioarele mici de jumătate de centimetru…
La Iris povestea a fost lungă. Zgâtia mică se pricepe de minune să ţină un secret, şi, dacă cumva scapă ideea de secret, în mod sigur nu îţi dă detalii… Totul trebuia să fie o surpriză la serbarea de ieri. Am primit o felicitare cu… portretul meu. Alături de mine, ea şi Andrei. Cadou – un cufăr mic, cu o brăţară din mărgele de lemn, insirată cu mânuţele ei. Felicitarea am primit-o in timpul serbării, după ce şi-a spus poezia. Apoi ea a trecut pe scenă la locul ei… de unde mă întreba prin semne… dacă îmi place, dacă îmi vine brăţara…
Cutiuţa cu amintiri începe să crească în volum. Anul acesta am adăugat încă două, la fel de preţioase ca toate celelalte.
- Somnoroase păsărele-colaj pentru pici - 11 ianuarie 2025
- 15 ianuarie: Eminescu la clasa pregătitoare - 5 ianuarie 2025
- Calendar de Advent 2024 - 24 decembrie 2024
Foarte frumos! Cum se vede ca Andrei e leu si Iris scorpion…:). La tinut secrete ma refer…
exista si la categoria asta diferente…?
cine m-o fi pus sa fac copii atat de diferiti…
Hahaha, eu ma uit la ai mei de acasa si e suficient. Lei nu am in familie, dar eu sunt berbec si Diana sagetatoare care sunt cam ca si leii…nu pot tine secrete. Iar Ovi e scorpion. Ei de la el nu scoti nimic, nimic. Asa era si copil, imi povestea soacra :). Silvia e undeva intre, ea e fecioara…povesteste putin despre scoala, lectii, etc. Acum se pregatesc de un spectacol, fac repetitii si mai scapa cate ceva, apoi isi aminteste si nu mai spune nimic, doar ca „ai sa vezi tu la spectacol cum va fi!” :))
cu berbecii stiam :D, am si eu unul…
iar la iris inca exersez. pe langa faptul ca executa orbeste „ordinul”, isi tine si gura. un talent rar in vremurile noastre.
Ai niste copii minunati si talentati . Ei sunt cea mai mare bucurie si mai ales stiu sa faca bucurii. Sa iti traiasca si sa creati impreuna lucruri minunate.. Cutiuta cu amintiri trebuie sa imi fac si eu neaparat, deja incep sa se adune mici opere de arta , lipite, desenate de micul meu. Sigur ma voi inspira de aici in realizarea cutiutei.
Toate cele bune va dorim!
e cam mic modelul propus de noi 😀
daca strangeti de acum, luati direct o valijoara!
Nota 10+ pentru articol! Citind-ul am avut si eu ragazul pentru o „reamprospatare” a momentelor descrise de tine. Am fost atat de cuprinsa de activitatile dedicate Martisorului si a zilei de 8 Matie cu…”Prescolarii mei”, incat aproape ca am uitat ca si pe mine ma asteapta surprize…acasa!
Fetita, Daniana, eleva fiind in clasa I, a procedat cam in felul lui Andrei al tau 🙂
O felicitare muncita de ea, scrisa de manuta ei…”Primul cuvant din viata mea/Ce l-am scris cu mana mea/Este un nume sfant,/Drag si scump pe-acest pamant,/Numele tau, Mama!/Cu drag, Daniana”. Cum sa imi opresc lacrima?!? Sau, de ce sa o opresc?!?
Baiatul, Vlad, elev fiind in clasa a X-cea, eheeei…a fost „prezent” la prima ora a diminetii de 8 Martie cu o strangere puternica (dar plina de afectiune) in bratele lui „muncite” (la sala 🙂 ) si un simplu – dar sincer – „Mami, te iubesc! La multi ani!”.
Nu mai spun de cadoul si mesajul primit din partea sotului: risc sa „produc” invidie 🙂
Si pentru ca acest 8 Martie sa imi ramana biiiiineeee intiparit in memorie, pe langa urarile si felicitarile „Prescolarilor mei”, am primit si din parte UNOR colege…of!…felicitari si urari PRETIOASE, pe care – bineanteles – le-am primit cu aceeasi lacrima! Acum ma grabesc la „intrunirea” noastra, a COLEGELOR!
LA MULTI ANI! Si o primavara frumoasa, lipsita de griji!!!
farmecul de a fi mama, nu?
petrecere frumoasa!!!
O cutiuta plina cu amintiri frumoase … Stiu copii sa te unga la suflet cu un simplu gest … M-a bombardat si pe mine Adela cu felicitari, cu picturi (portretele mele, cica 🙂 sau peisaje de primavara), tot felul de martisoare, din plastilina pictata … chiar si de la engleza si religie am primit martisoare pe profil … O gramada, parca as fi fost clonata, si fiecare clona a mea a primit un martisor!:)
Da, e minunat sa fi mama … un sentiment de nedescris pentru mine … sa mai creasca si Lavinia si surprizele vor fi in lant … Oricum de pe acum spune „sulplijaaa”, asa, ca sa nu fie mai prejos decat Adela!
Este misto,ms pt felicitari!????????????????????Sa o tii tot asa! Ei bine nu stiu daca esti fata sau baiat PS : eu nu citesc numele site-ul… Sa o tii tot asa (DIN NOU) ????????:);):);):);):)
Numele site-ului nu te-ar lamuri cu nimic. Dar fustita din imagine iti poate rezolva dilema.
Multumesc!