Bobocel cu ghiozdanel

Prima zi de scoala

Înserarea s-a aşternut repede peste prima zi de şcoală. Prima mea zi de şcoală din viaţa de mamă. Şi pe scenariul caracteristic… trezit dimineaţa, făcut inventarul celor pregătite de cu seară, pregătit buchetul de flori (nu gladiole, am o fobie cu florile astea, când le târam după mine că erau prea lungi). Apoi am trezit copiii, au trecut la masă, la spălat, şi îmbrăcat. Şi apoi, aşteptarea. Hai, mami, mai stai mult?

Am ajuns la şcoală.

Emoţii… copii… flori… ghiozdănele noi. Cei mari erau bucuroşi de revedere, cei mici priveau sfioşi. Din fericire, pe Alex o ştim. Şi Andrei a intrat pe poartă cu ea de mânuţă. Din păcate, nu am avut parte de festivitate… nici pod de flori… ca la români, 15 septembrie întotdeauna ne prinde nepregătiţi. Curtea era plină de materiale de construcţii, înăuntru nu sunt montate uşile… tablele… trec peste senzaţia de Gherla de la început şi urcăm două etaje spre clasă. Ajungem, suntem a-ntâia B. E bine, avem continuitate. La grădi tot la B am fost. Clasa zugrăvită proaspăt, cu decoraţiuni pe ferestre. Mobilier nou. singuri în bancă, ca la americani, mami! Pe bancă aşteptau liniştite manualele şi insigna de elev.

Andrei şi Alex ezita, s-ar aşeza în ultimele bănci. Suntem cam ultimii ajunşi în casă, îi împingem în penultima bancă. Stau înţepeniţi, şi nu ratez momentul, fac câteva poze. Primim lista de rechizite, şi plecăm, noi, părinţii, urmând să revenim peste două ore.

La 11. Copiii ies, dar smulgem cu cleştele relatările. Printre altele, au aflat ce e acela catalog. Ne spunea pe nume, şi trebuia să spunem prezent. Alex e prima la catalog… eu sunt numarul 12. Sunt 23. Am văzut unde sunt toaletele, dar eu n-am avut nevoie. Ca o paranteză, aseară, la probe, nasturele de la pantaloni a ridicat foarte mari probleme… şi rugăminţile au fost să nu-i dau pe-aia, că nu se poate închide singur… Uf…

Ce-aţi făcut în clasă? Am desenat. Două maşini. Au ieşit frumos. Nu mă miră. Alex a desenat fructe şi legume de toamnă. Mda, Andrei e cu maşinile. Cică a încercat să facă un jeep. Mami, şi a zis doamna să scriem tot numele, nu ca la grădi, Andrei H.

In rest, toata ziua a ignorat total manualele. Nu a dat o pagină… Dar am fost cu ele la librărie şi le-am cumpărat coperţi. Transparente, că aşa mi-au plăcut şi mie întotdeauna…

Aşteptăm cu nerăbdare a doua zi. Luăm la noi doar abecedarul şi matematica. Şi creioanele de colorat, căci săptămâna aceasta se vor juca.

Şi i-am făcut şi orar. Normal, cu Năzdrăvani… pe care îl oferim cadou şi celorlalţi şcolărei! (click pe el pentru mărire)

Orar de Nadravan

PS: şi am reuşit să nu plâng azi. De fapt eram cam ameţită, parcă nu credeam că "se întâmplă"!

Cristina H.
Posted in Cu si despre nazdravanii mei and tagged , , , .

7 Comments

  1. Povestesti atat de frumos. Imi face placere sa citesc ce se mai intampla, cum e cu masina uitata deschisa in parcare, cu prima zi de scoala…Cred ca ai putea sa scrii si niste carti pentru copii 🙂

  2. Vai, Cris, ce real ai povestit despre aceasta prima zi de scoala.

    Sa nu crezi ca la noi au prezentat vreun interes acele manuale. Nu, nicidecum. Le-am asezat eu pe raft ca sa vada la ce foloseste locul pregatit cu atata grija de cateva zile.

    Si eu tot cu coperti transparente ma delectez. N-am gasit pe marimi iar alea care s-ar fi potrivit cam „jucau” asa ca am luat folie autoadeziva transparenta. Am trebaluit pana acum (Andra n-a prezentat niciun interes nici pt aceasta activitate) dar a iesit treaba buna si ma felicit ca am gasit o folie chiar dragutica.

    Oricum, sa aveti numai succese in noul an scolar si ai sa vezi ca Andrei va fi de exceptie. Presimt!

    • da’ ma lili, dar voi macar ati avut festivitate…

      nici copertile noastre nu sunt fixe, cu un cm mai mari. de ce n-ai scris si tu de folie mai devreme!?
      dar tot e buna ideea pentru caiete!!! multam!

      exceptia la ce :))?

    • Hehehe, cum la ce exceptie??? Il lasam sa ne surprinda!!! Eu am incredere ca are si puncte tari. De exemplu este cel mai abstract desenator de masini. Rar mai gasesti asa ceva. Plus ca stie toate denumirile lor. N-ai de unde sa stii ce compunere interesanta va face la tema 😉
      Mamis, curaj!! Ai un baiat de exceptie. Crede-ma pe cuvant.

    • desenator de masini, vorbitor de masini, casca ochii dupa ele pe strada… daca vede vreun model mai rar parcat trebuie sa se lungeasca el nitel pe-acolo, sa se uite ce si cum…

      sa speram ca nu ne vom opri doar aici…

  3. Drum bun…scolarule! Sa „conduci”cu multa grija printre litere si cifre,astfel incat sa ajungi cat mai departe si mai profund in tainele care ne inconjoara! Iti doresc ca drumul sa-ti fie cat mai lin si… presarat numai cu satisfactii! SUCCES!

Dă-i un răspuns lui bunu Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Am fost informat că datele de identificare furnizate în adăugarea acestui comentariu sunt stocate în baza de date a blogului pentru a primi informațiile/comentariile nou apărute. În cazul în care nu mai doresc acest lucru, mă pot dezabona folosind linkurile din mailurile primite. De asemenea, pot cere ștergerea de pe site a informațiilor ce pot duce la identificarea mea, printr-un mesaj scris.


Pentru păstrarea anonimatului, folosiți un pseudonim și o adresă de mail inventată, precum a@a.a.



CabinaFotoSunt.eu - Distractie la evenimente