Adio şi n-am cuvinte nu prea merge. Am terminat grădiniţa, dar ne este dor de ea. Acum dorul se manifestă în diverse moduri. Când ne apucă plânsul în baie, că s-au înnecat toate corăbiile, şi nu se poate trăi fără prietenii de la grădi… când ni se face dor de doamne… şi ne întrebăm ce mai fac.
Acum ne-am gândit să trimitem dorul pe o coală de hârtie. Tare dor ne este de colegi… N-au încăput toţi pe foaie. Gaşca de bază. Şi din patru fete, numai una. Dar are cercei si tocuri, e foarte elegantă. Din 16 băieţi, numai şase. Dar dacă grădiniţa a fost, sperăm că vor fi colegi la liceu. Cel puţin aşa încercăm să mai alinăm dorul… "las că la liceu veţi fi iar împreună!"
Acum să-i iau pe rând. Rareş. Are pe bluză un skateboard, aşa are el o bluză. Gabi are o bluza cu Porche. Lupu are o bluză verde simplă. (Între noi fie vorba, parcă îs fanii Braziliei…)
Rebeca are pe bluză o zână cu baghetă. Radu o bluză cu 101, de la 101 de dalmaţieni. Andrei (autoportret), bluză cu GTS (când o să fie mare, îşi va lua numai maşini de curse, de la Bugatti, Lamborghini, Corvette şi Ferrari în sus. Din salariul lui…). Ultimul, Paul, are o ideogramă japoneză.
În spate e o bancă verde, două autobuze, pentru mers la teatru, două taxiuri. Mai pe fundal, două blocuri şi ceva verdeaţă.
Şi… doamna Cici. Care ne ia pe toţi în braţe…
- Dacii și romanii sau cum ne-am pomenit strămoșii - 17 martie 2024
- Ca de obicei, rezultatele la simulare generează depresie - 25 februarie 2024
- Asistent la simulare, o experiență interesantă - 11 februarie 2024
Parca e „gasca de la bloc”, cu fetita-baietoasa in mijlocul lor!
Imi plac tare mult desenele acestea cu explicatii, sunt unice in felul lor.
Am avut si noi lacrimi dupa terminarea gradinitei, si emotii pe urma cand am asteptat confirmarea inscrierii la scoala. Parca am fi asteptat rezultatul la intrarea in facultate, chiar am avut lacrimi cand am primit rezultatul.
am vazut ca explicatiile sunt jumatate din farmecul desenului. daca nu exista, desenul e banal. daca da, capata un farmec deosebit.
… cred ca facultatea va sosi mai repede decat ne dorim…
Ne amintim cu drag!!! Mihai-Paul s-a recunoscut deja. Il tinea pe Andrei de mana… Cate clipe placute ! Patru ani !!! Atat de repede au trecut si acum amintirile aduc si cate o lacrima in coltul ochilor.
Unde imi sunt colegii si cand ne revedem? Oare vom invata la aceeasi scoala?
Andrei , Rares , Mario , Rebeca , Andreea , Gabi , Bogdan!!!! … si pe colegul meu „de la gradi „il chema asa! Ce-o mai face?
Singurul lucru pe care il putem face este sa incercam sa-i reunim din cand in cand. Asa vor creste si amintirile din anii gradinitei nu se vor sterge , iar ei vor continua sa -si pastreze prietenii.
Adio gradinita! Te iubim pentru ca ne-ai facut atat de fericiti!
Ce bucuros o sa fie cand va vedea mesajul… noroc cu tehnologia, tinem legatura mai usor.