Cu si despre postasi

Am promis aşadar că revin. Nu ştiu de ce, dar subiectul Poşta Română pare să nu aibă sfârşit. De fapt, fiecare experienţă căpătată la contactul cu această instituţie este unică. Şi nu încetează să mă minuneze, cât de mare e grădina şi câţi sar gardul.

Azi despre poştaşi. În viitor habar n-am despre ce va fi, dar presimt că nu va fi plictisitor.

Ei, este minunată această funcţie. Şi importantă, dacă ai fi cioclu sigur nu te-ar aştepta toate babele la uşă, cu sufletul la gură, gata să ţi-l dea.

Până acum şase ani şi jumătate, contactul era indirect. Ei înghesuiau plicul în cutie, deşi era vădit ca rupi ceva înăuntru. Pun pariu că nu rămânea nerecompensat dacă lua liftul să spună… Ştiţi, nu vreau să fac praf conţinutul, cred că e mai bine să vi-l dau personal. Ok, Ok, fără roşii, e vina mea, trebuia să-mi pun cutie 30x40cm.

Recomandată… toată lumea ştie că pentru scrisorile de tipul acesta trebuie să semnezi de primire. Ciudat, le găseam tot în cutia poştală. Şi mai ciudat că… eram acasă! Deci, efort minim. Ignori, ce naiba, ca doar nu a plătit în plus o avere, şi dacă tot voia semnătură, putea să o pună şi cu confirmare de primire. Dar de ce nu urca să bată la uşă?

Alocaţia. Această veşnică recompensă din partea statului, că ţi-ai făcut datoria faţă de patrie şi ai adus pe lume un nou subiect de jupuit. Şi, alocaţia vine prin Poştă. Dar… deşi eram acasă, găsesc avizul în uşă. Inutil să mă întreb, ce era mai uşor, să sune sau să scrie avizul? Sau era vreun sadic, care considera că femeile cu copii mici oricum ies din casă, mare lucru un drum până la poştă cu căruciorul. Aglomeraţie, căldură, muuulţi alţi copii. Dar ai o ocazie de socializare cu celelalte mame din cartier. Şi, dacă în 99% din cazuri statul român are talentul de a lua numai hotărâri greşite, pentru una trebuie să-i mulţumesc. Alocaţiile se pot vira pe card. Din fericire după câteva luni de "socializare" am scăpat. Sper să se poată menţine, şi să nu mă trezesc de la anul că primesc carneţelul de cecuri de la şcoală.

Anul trecut, asociaţia de locatari a strâns fonduri pentru schimbarea cutiilor poştale. Cele vechi, verticale, neîncăpătoare pentru plicuri DL, standard pentru carţi poştale (deh, pe vremea răposatului, numai cele PAR AVION erau DL…), au fost înlocuite de unele mai mari. În locul uşilor strâmbe, fără încuietori, sau guri căscate în perete, fără uşi, avem acum cutii noi, pe care poţi citi cu uşurinţă numărul apartamentului, şi care stau frumos încuiate. Cutiile vechi, ciudat, erau jumătate la parter, jumătate la etajul 1. Cele noi au fost montate toate la parter. Logic… daca stai la erajul 9, vezi cutia când urci. Nu urci pe jos un etaj, verifici cutia, şi cobori la parter să iei liftul. (Liftul este programat să nu oprească la etajul 1, doamne fereste să ai vreun handicap şi nevoie de el. Nu că am avea rampă la intrarea în bloc, dar avem o scăriţă cu trepte mici, pentru bătrâni.)

Revenind, găsesc sâmbătă seară aviz de colet în cutiile de la etajul 1. Nu de alta, dar nu mergea liftul, coboram pe scări, şi se zărea ceva în vechea mea cutie. Vechi de-o săptămână. Să înnebunesc. Pe lângă taxa de magazinaj, care nu e o avere, dar de ce s-o plătesc dacă nu e vina mea?!, îmi era teamă să nu fi returnat coletul. Ieri, cu noaptea în cap, am intrat în proprietatea coletului.

Dar…. iată că pe la 2 bate la uşă. Poştaşul. Aveam o recomandată :D. Semnez… şi nu mă abţin, îi spun de aviz. Aaa, păi săptămâna trecută am fost în concediu, un coleg mi-a ţinut locul… El ştia vechile cutii.

Ooo doamne… Dar oare pe unde o fi intrat în bloc?! Şi cu ce logică a urcat un etaj, să-mi lase avizul într-o cutie care nici uşă nu mai are?! Nu l-a şocat nici un pic… la intrare cutii noi-nouţe, sus, cutii fără uşi…?

Normal. E România. E Poşta Română. Lucrurile merg înainte şi aşa…

Cristina H.

Ultimele postari ale lui Cristina H. (vezi toate)

Posted in De-ale casei and tagged , , , , , .

11 Comments

  1. cred ca articolul e facut doar sa denigreze posta romana,si nu se gandeste ca jicneste 35000 de oameni care chiar muncesc cu adevarat ca sa fiie multumiti ceilalti clienti la care nu li sa intamplat atatea incidente launloc ,ca dumneavoastra. Daca doriti sa faceti reclama altora o puteti face civilizat fara a lovi tot in oameni.VA MULTUMESC

  2. nu fac reclama nimanui, iar posta romana nu are nevoie de denigrare, se ocupa singura de asta.

    despre oamenii care muncesc… da, de acord. ca racul, broasca si stiuca, se pricep de minune.

    cat despre cate „evenimente” am avut eu, comparativ cu altii, in relatie cu posta romana… de unde concluzia ca-s eu ghinionista si-am avut parte de atatea!? se bazeaza cumva pe vreun sondaj de masurare a satisfactiei clientului la ghiseu? taaare as vrea sa-l vad si eu, pentru ca n-am intalnit inca persoana care sa mearga de placere la posta.

    or fi si angajati, exceptie de la regula. nu neg asta. dar cum se face ca tocmai azi imi iau timbrele imprastiate la ghiseu, intreb cum sa le lipesc, caci imi daduse un teanc, pentru toata europa si romania, imi raspunde in sictir total. spun MULTUMESC FRUMOS, si raspunsul e… URMATORUL!…

    asa ca, daca esti angajat al postei, sper ca stii sa zambesti dupa ce-ti servesti clientii. cam de-aici trebuie sa inceapa…

  3. draga domnule, doamna sau domnisoara, nu doreste nimeni sa denigreze onorabila institutie ‘Posta Romana’…..tin sa mentionez ca fiecare vizita la orice ghiseu al postei romane este o adevarata aventura, ca sa nu mai mentionez figurile acre din spatele ghiseelor……stiu ca sunt salariile mici dar nici noi clientii nu avem nici o vina ca trebuie sa stam o ora ca sa ridicam o alocatie amarata, ca de trimis o scrisoare te lipsesti……iar reclama la firmele de curierat nu este nevoie sa facem, deoarece serviciile lor foarte rapide sunt cartea lor de vizita… a fost o simpla parere a unui parinte…o seara placuta

  4. Sa fiu sincera de cate ori primesc acasa un plic mai voluminos cu reviste, cd-uri etc, stiu si eu ce se pricep unii sa trimita?! postasul nostru – care ne cunoaste de 25 de ani si stie ca venind la usa primeste mereu o atentie superioara valoric vorbind unui simplu ‘multumesc’ – nu se indura niciodata sa urce pana la etajul I sa sune la usa, desi e aproape mereu cineva acasa, ci se incapataneaza sa stea 3-4 minute in fata cutiei postale si sa impinga plicul respectiv prin fanta micuta a cutiei postale… si ce daca se strica plicul si continutul? iar daca nu intra il lasa pe cutia postala la discretia oricui… nu mai vorbesc despre recomandate, carora, din acelasi motiv ca stam la etajul I, le lasa invariabil avizul in cutie…

    Astia sunt functionarii nostri, postali sau nepostali…
    Sunt oameni si oameni… de acord insa, punctual vorbind, la ce aer acru de vanzatori din anii ’80, stapani pe aprozarul sau alimentara lor afiseaza functionarii postei cand te duci la ghiseu ti se face lehamite sa intri in cladirea aia…

    Vorba cuiva de pe aici: de asta, ca sunt profesionisti cei de la Posta Romana, au asa succes serviciile de curierat private si lumea alege sa primeasca pensiile si alocatiile pe card!

  5. era un cantec pe vremea copilariei mele… noi nu barfim pe nimeni ca n-avem / vreun motiv de barfa / noi suntem / primele-informate, primele / si foarte logice…
    logici, cum suntem noi, oamenii care traim si din nefericire mai avem nevoie si de posta, nu ne dam seama ce greu este ca functionar de posta sa stai pe scaun si sa te intrebe toti cate una, cate alta. da chiar asa de prosti sunt toti si asa de minunati, de toti au nevoie de mine? isi spune cea care sta de aceea nici nu se sinchiseste sa intoarca o privire spre tine, de aceea iti arunca in sila o chitanta sau un pix, de aceea… vai, ma scuzati, doamnelor care stati si va faceti manechiura in timpul serviciului ca v-am pus la treaba si trebuie sa o luati de la capat ca vi s-a luat putin oja dupa unghii… iar dv, domnilor postasi care va faceti treaba asa cum reusiti si nu spuneti niciodata nu bacsisului, ma scuzati ca mi-am permis sa ma intreb ce-ar fi daca un om nu v-ar da niciodata bani… ati uita sa treceti pe la el, nu? daca mai „jicnim” oamenii spunand adevarul vom fi trasi la raspundere. dar ei pentru ca ne „jicnesc” permanent nu dau socoteala niciodata. rusine! desigur, tot noua pentru ca noi suntem cei care atacam linistea sufleteasca a pilelor din posta si vesnic nemultumitilor de marimea bancnotei pe care le-o dai pentru ceva pentru care oricum isi primesc salariu. hei, posta, ma dai in judecata?

  6. Eu cred ca nu denigreaza nimeni aici. Pur si simplu povestim realitati. Din pacate, la PR timpul trece leafa vine. Sunt si exceptii, insa postasii de treaba (ca orice om de treaba) nu simt nevoia sa lupte cu parerea celorlati. Totusi oferiti servicii platite, nu gratuite. Nu degeaba ne indreptam cu totii spre serviciile private de curierat, eu personal prefer sa platesc suplimentar, decat sa risc sa pierd.

  7. draga BEBE esti beton, chiar nu am de gand sa te contrazic,dar se vede ca cunosti la servicii si chiar nu ai nimic cu cei de la posta.Dar daca ai un serviciu si esti costient ca orice om poate gresi, dar daca cei de la concurenta te au RUGAT sa susti Ani care nu este straina de toata bucataria postei cunoscand multe ca sa poata improviza frumoasa povestioara care baietilor mei chiar lea placut.Dar in urmatoarea inventie ia ca reper urmatoarele PLOAIE,VANT,NOAPTE,HOTI,MOARTE,COPII,NOROI,VISCOL,ZAPADA MARE,CIZME CAUCIUC,10 ORE MUNCA,Z+1,OAMENI MULTUMITI,GEANTA DE 35 KG,GER 32,OAMENI CU ZAMBETUL PE BUZE INDIFERENT DE SITUATIE,Mulumesc

    • @jureschi, absolut nimic din ce citesti nu e improvizat! astept scuze, nu-mi place absolut deloc sa fiu acuzata de minciuna!
      apropo, n-am lucrat la posta, nu lucrez la posta, sunt doar un umil consumator pe care institutia asta il scoate din minti de cand se stie… si care ramane parte din viata mea fara sa mi-o doresc. ca lichenii, traim in simbioza, si mai mult eu am (inca) nevoie de ea.

      imi pare rau ca ai insiruit acolo urland (pe net, daca nu stiai, majusculele inseamna urlete in conversatie) multe din neajunsurile meseriei de postas. ce chestie, as putea da ca exemplu o multime de alte meserii care pot avea multe alte neajunsuri. doar n-au ajuns acum postasii sa fie martiri cu carte de munca.

  8. Bine,cred ca am invatat ceva de la dumneavoastra despre net,nu stiam ca majusculele inseamna tipete,doar am vrut sa va ofer cateva cuvinte pentru viitor in cazul in care o sa scrieti de bine intrun viitor subiect,fara a vrea sa devin martir sau victima.Daca chiar aveti parte de colegi de ai mei,si va privesc cu sictir,acreala care nu respecta clientul deci pe cel plateste si se vede ca nul intereseaza serviciul trebuie sa aiba un sef care sigur daca ati merge la el,ori isi schimba comportamentul fata de client ori ne lasa in pace.Eu imi cer scuze daca mam aruncat prea departe in apararea unor colegi dar sa stiti avem suficienti oameni care se ocupa de calitatea serviciilor asadar dupa o discutie cu postasul,oficiantul dumneavoastra ar trebui sa sa se rezolve problema chiar daca e una veche,daca nu trebuie corectat adresativa unui sef ca treaba sa mearga bine pentru toti.Pentru mine ii foarte inportant sa ramaneti clientul nostru si serviciile sant de buna calitate dar daca cineva greseste trebuie sa plateasca ca sa nu fim subiect negativ nicaeri,Sanatate

    • din pacate, posta romana e o institutie ce are nevoie de o reforma adanca. si nu ma refer numai la oameni, ci la sistemul de functionare.
      seful nu poate lipi zambete pe fetele angajatilor… si nici clientul de la ghiseu nu are intotdeauna timp sa-l cheme pe sef pentru ca a fost tratat ca o leguma.

      cu o floare nu se face primavara, iar in cazul postei romane proverbul e mai adevarat ca niciodata.

      ma indoiesc sincer ca voi apuca sa scriu si de bine. probabil cand se vor introduce automatele pentru expeditii, si a trimite o scrisoare va dura cat sa tastezi adresa si sa introduci o bacnota, voi putea sa spun ca posta romana a evoluat in bine. pana atunci, as face orice, numai la posta sa nu merg…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Am fost informat că datele de identificare furnizate în adăugarea acestui comentariu sunt stocate în baza de date a blogului pentru a primi informațiile/comentariile nou apărute. În cazul în care nu mai doresc acest lucru, mă pot dezabona folosind linkurile din mailurile primite. De asemenea, pot cere ștergerea de pe site a informațiilor ce pot duce la identificarea mea, printr-un mesaj scris.


Pentru păstrarea aninomatului, folosiți un pseudonim și o adresă de mail inventată, precum a@a.a.



CabinaFotoSunt.eu - Distractie la evenimente