Casute din hartie

Dacă te-ai gândit ca între brăduţii abia confecţionaţi să ascunzi o căbănuţă, iată cum poţi confecţiona repede şi uşor o căsuţă.

Materiale necesare: carton, lipici, scobitori, plastilina, culori.

Găseşte o cutie de carton. Ai nevoie de un carton destul de subţire să se poată îndoi cu uşurinţă. Un ambalaj de ciocolată cred că este suficient, sau chiar cartoane colorate din comerţ. În funcţie de cât de mare vrei să fie căsuţa, desenează un dreptunghi. Apoi, lângă el, un pătrat. Deasupra pătratului, un triunghi. Ar trebui să obţii o figură asemănătoare cu cea din imaginea de mai jos:

Schema de realizare a unei casute din hartie

Atenţie, în partea din stânga trebuie să laşi un spaţiu de rezervă, pentru a putea asambla căsuţa. Desenează apoi încă odată Aceeaşi figură, şi apoi decupează cu grijă după contur. Cu ajutorul unei rigle şi a unui ac, retrasează marginile care se îndoaie. În acest mod, îndoitura va fi mult mai dreaptă şi mai uşor de realizat.

Cu ajutorul cariocilor, creioanelor, sau chiar a acuarelelor, decorează căsuţa aşa cum îţi place. După ce ai terminat, adaugă puţin lipici pe spaţiul de rezervă şi lipeşte între ele cele două părţi ale căsuţei. Decupează o banda puţin mai lungă decât lungimea căsuţei, îndoaie capetele şi lipeşte-o de vârfurile triunghiurilor, ca în imaginea de mai jos.

Casuta din carton

Modelează un şerpişor din plastilină, de grosimea unui degeţel de-al tău. Aşează-l peste banda lipită în vârful căsuţei, şi, cu multă grijă, începi şi înfige scobitori una lângă cealaltă, de-o parte şi de cealaltă a a căsuţei. În acest fel construieşti cele două părţi ale acoperişului.

Cabana din hartie

Şi construcţia ta este gata! Felicitări!

Alte variante

Cum confectionam un om de zapada

Nimic mai plăcut iarna decât să confecţionezi un om de zăpadă. Şi dacă nu-l poţi face din zăpadă autentică, cel mai simplu este să-l faci din plastilină. De multe ori nu ai însă suficientă plastilină albă. Iată câteva trucuri pentru a confecţiona un om mare de zăpadă.

Să ne oprim întâi la plastilină. Caută prin lada de jucării 3 mingiuţe mici, sunt sigură că ai câteva. Acoperă mingiuţele cu un stat subţire de plastilină. Vei folosi mult mai puţină decât dacă ai realiza o bilă întreagă. Suprapune apoi mingiuţele, adaugă năsturei din plastilină neagră, ochi şi un morcov. Realizează şi o pălărioară şi omuleţul tău este gata.

Dar iată o variantă mai interesantă. Cum să confecţionezi din vată un om de zăpadă.

Ai nevoie de: vată (în funcţie de cât de mare vrei să fie omul de zăpadă), aracet (nu alt tip de lipici!), o ceşcuţă cu apă, hârtie glasată pentru pălărie, acuarele şi pensulă, bandă adezivă, o rămurică.

Împarte vata în trei grămăjoare: una mică, una mijlocie şi una mare. Din ele vei face viitorii bulgări ce alcătuiesc omul de zăpadă.

Adaugă linguriţa de aracet în ceşcuţa cu apă şi amestecă bine. Umezeşte-ţi mâinile şi începi şi modelează bulgăraşii. Ai grijă să nu umezeşti bulgăraşul de vată decât la suprafaţă, şi adaugă apă în palme cât ai nevoie. Rotunjeşte-l între mâini până capătă formă. Procedează apoi identic cu ceilalţi bulgăraşi. Când sunt gata, lipeşte-i între ei cu aracet şi lasă omul de zăpadă să se usuce.

Om de zapada confectionat din vata/bumbac

Între timp, poţi confecţiona pălărioara. Îţi propun ca model un coif de vrăjitoare. Decupează cu ajutorul unui bănuţ un cerc din hârtie glasată. Acesta va fi borul pălăriei. Pentru coif, ai nevoie de o treime sau un sfert de cerc. Răsuceşte-l pe deget, ca şi cum ai face un degetar, şi adaugă puţină bandă adezivă pentru a-l lipi. Crestează apoi cu o forfecuţă, ca în imaginea de mai jos, şi creează mici aripioare pentru lipit. Adaugă foarte puţin aracet, apoi lipeşte coiful în mijlocul bulinei decupate.

Palarie de vrajitoare

Om de zapada confectionat din vata/bumbac

După ce omul de zăpadă s-a uscat, lipeşte-i pălăria cu puţin aracet. Pictează apoi cu mare grijă nasturii, ochii şi guriţa. Lipeşte apoi cu puţin aracet rămurica, pe post de mătură.

Om de zapada confectionat din vata/bumbac

Felicitări! Tocmai ai confecţionat primul om de zăpadă al acestei ierni! Mi-ar face mare plăcere să-mi arăţi omul tău de zăpadă.

Omuleţi de zăpadă din plastilină | Atelierul de creaţie

Gripa porcina se trateaza cu Domestos (2)

În seara asta pe tv am văzut noua reclamă la Domestos.

Şi, sincer, uite că ar trebui să i se recunoască oficial şi contribuţia fie-mii, ea şi-a dat seama mai devreme cum poate fi folosită soluţia miraculoasă. Gripa porcină se tratează cu Domestos. Păcat, mare păcat, că nu poate fi folosit şi la nivel înalt, pentru a spăla creierele mult prea îmbuibate cu microbii comisioanelor din partea marilor companii farmaceutice.

Dar vă invit să recitiţi aici vechiul subiect şi să vedeţi reclama.

Umbrela verde

Bântuind în seara asta pe net am dat întâmplător de un banner "Umbrela Verde".
Am de aproape un an un stiker lipit şi pe maşină, şi sunt tare mândră de el.

Eu nu arunc gunoi pe strada!

Şi, mai mult decât atât, îmi place ce efect are asupra copiilor mei. De când au citit singurei "Eu nu arunc gunoi pe stradă", au devenit mai grijulii. Ba chiar odată, având un pasager care deschidea cu sârg geamul să zvârle un cotor de măr, au reacţionat… "De la noi din maşină nu se aruncă gunoi!"

Îmi place. Asta înseamnă să nu-mi pierd speranţa. Dacă au de la cine învăţa, copiii vor avea o Românie mai curată. Şi încerc să-i învăţ să se poarte la fel în orice situaţie. Pe munte de exemplu, îi învăţ să respectăm natura. Gunoiul nu se lasă pe munte, se coboară în rucsac până la un coş de gunoi. Au înţeles, s-au conformat. Dar nu am putut să răspund la întrebarea…

"Mami, dacă gunoiul nu se lasă pe munte, de ce e atâta gunoi aici?"

Si priveam împreună cu tristeţe cutii de bere, de ţigări… risipite prin poiană, printre fire de iarbă de un verde crud şi garofiţe de munte…

Vine Mos Nicolae

O seară emoţionantă la noi în casă. Cred ca este primul an în care copiii au iniţiativă. Adică vor să lustruiască ghete, să-i scrie bilete de mulţumire, rugăminţi… iar eu sunt spectator.

Iată că soseşte şi întrebarea de baraj:

Iris – mami, dar dacă nu-i ajung ghetuţele să pună darurile? mai bine pun şi cizmele, şi pantofii, şi papucii… să aibă unde să le lase!

I-am explicat şi eu că nuieluşa poate fi destul de mare să se sprijine pe toate… dar e bine să fie modestă şi să lase o singură pereche.

A venit moşul şi la grădi, a lăsat în dulăpior câteva ciocolate şi o portocală.

Iris – uite moşul asta ne dă fructe. Ştie şi el ce avem voie! Dar de ce nu a pus mai multe?!

Un singur regret am. Probabil este unul dintre ultimii ani când cred atât de sincer în acest miracol al copilăriei. Iar eu încerc să savurez cât mai mult acest moment.

Tot despre Moş Nicolae…

Braduti din hartie creponata

Dacă ţi-ai propus cumva să realizezi un decor de iarnă, şi îţi lipsesc brăduţii, iată cum poţi realiza simplu un brăduţ.

Ai nevoie de carton, lipici, foarfecă (foarte utile sunt foarfecile decorative, în zig-zag), hârtie creponată verde, o riglă.

Decupează din carton două triunghiuri identice. Marchează jumătatea laturii de jos, apoi uneşte-o cu vârful. Taie apoi de-a lungul acestei linii, de jos în sus, mai mult de jumătate. Marchează pe cel de-al doilea triunghi spaţiul rămas, şi taie de sus în jos, în aşa fel încât la îmbinare cele două spaţii să se completeze reciproc.

Bradut din hartie creponata

Întinde lipici pe una din feţele triunghiului şi lipeşte benzi verzi de hârtie creponată, pentru a acoperi tot triunghiul. Repetă apoi operaţiunea şi pe cealaltă parte. Dacă ai acoperit spaţiul din mijloc, decupează încă odată, ţinând triunghiul îndreptat spre o fereastră, pentru a vedea mai uşor pe unde trebuie să tai. Decupează apoi marginile laterale, cu o foarfecă decorativă zimţată. Toate aceste etape se aplică şi celui de-al doilea triunghi.

Bradut din hartie creponata, adaugata in benzi

O a doua variantă este de a lipi o singură bucată mare de hârtie creponată. În acest caz brăduţul nu va mai fi "stufos", dar este o varianta mai simplă de decorare.

Bradut din hartie creponata, adaugata dintr-o singura bucata

Când ai terminat, îmbină cele două triunghiuri şi brăduţul tău este gata. Poţi face mai mulţi, pentru a construi o pădure, sau poţi să-l împodobeşti, şi ai un brăduţ de Crăciun.

Bradut din hartie glasata (colaj tridimensional)

Cele mai originale felicitări de sărbători sunt cele tridimensionale. Iată cum poţi construi singurel şi foarte uşor o felicitare-brăduţ.

Materiale necesare: hârtie glasată verde, (două coli), un beţişor de frigărui, o bucată de polistiren, puţină plastilină, lipici, hârtie glasată sau creponată pentru decor, foarfecă decorativă.

Pentru început, taie pe jumătate cele două coli verzi şi trasează cu ajutorul unui compas două semicercuri. Dacă eşti prea mititel, şi nu ai unul, foloseste un castronel sau o farfurie. Decupează apoi cu ajutorul unei foarfeci zimţate cele trei semilune.

Materiale folosite pentru realizarea felicitarii-bradut

Cu multă grijă, fără să le îndoi, întinde puţin lipici pe jumătate din muchia lungă, apoi suprapune cu cealaltă jumătate pentru a obţine un con. Sau un turnuţeţ, dacă îţi este cunoscut.

Cele trei randuri de ramuri ale bradutului

Înşiră apoi cele trei conuri, ca pe mărgele, pe beţişorul de bambus. Pentru a le fixa mai bine, foloseşte puţină plastilină.

Bradut - colaj

Pentru ultima "coroană" de ramuri, poţi confecţiona din plastilină o steluţă, pentru a împodobi creaţia.

Steluta decorativa din plastilina

Înfige apoi brăduţul într-o bucată de polistiren. Trebuie să fie suficient de mare (latura – aprox. 12cm) pentru ca brăduţul să nu se răstoarne.

Decupează apoi din hârtie colorată steluţe, beteală şi globuri şi lipeşte-le pe brăduţ.

Decoratiuni pentru pomul de Craciun

Pictează, sau decorează cu hârtie creponată marginile de polistiren, şi felicitarea ta este gata.

Bradut, colaj din hartie glasata

Aş fi mai mult decât fericită să văd ce ţi-a ieşit!

Mos Niculae si miracolele politice

Copiii mei nu contenesc să mă uimească. Cum sunt ei ca nişte bureţei avizi, asimilează tot ceea ce aud în jur. :d

Ascultam cu… hai să-i spun atenţie, ca să nu spun dezgust deja, ultima confruntare politică a acestui tur doi al alegerilor prezidenţiale. Deja mă uit la ecran şi am impresia că văd o luptă între doi cocoşi, cu miza unui ciolan frumos aşezat în varful unui deal. Auzeam cum făceau teoria zilei de 6 decembrie 2009 şi a "însemnătăţii" sale istorice. Ce ne va aduce ziua de 6 decembrie? Ooo, ce întrebare retorică. Autor Băsescu, Geoană ciuleşte urechile.

Ce ne aduce Moş Niculae? îl întreb pe tati…
Un preşedinte!
Iris se apropie repede. Ce-i asta? O jucărie?
Ne apucă râsul pe amândoi. Da mami, o jucărie… nu ştim a cui, dar probabil ai dreptate…

Morala: Întotdeauna ai încredere în vorbele unui copil. Ascund atâta adevăr…

Ana. Sau cum a venit iarasi barza la noi

Complet off-topic, dar nu mă pot abţine, dedic acest subiect finuţei mele, Ana. Tocmai ce a venit pe lume, dupa ce a făcut hău-lupul cu noi trei săptămâni! Aşadar sunt fericita năşică a unei mici mogâldeţe, pe care o aştept de… mulţi ani!

Aseară am fost în vizită, s-o convingem să iasă din burtică. Irisuca mea, care la 4 ani nu are nici o noţiune despre "vine barza", stătea cu o oiţă de pluş lângă burtică, şi tot spunea… "hai Ana, ieşi afară să ne jucăm"… apoi venea plângând că Ana nu vrea să se joace cu ea. Sper să suporte încă 2 ani până se va putea juca cu ea…

Acum m-a auzit vorbind la telefon, i-am spus ca a scos-o doctorul pe Ana din burtică. A sărit din pat, să mergem s-o vedem. Greeeu am convins-o că nu ne primeşte la spital…

Nu-mi pare rău că nu i-am spus poveşti despre berze. La nivelul de informaţie pe care îl au acum copiii, mi s-ar părea stupid. Graţie enciclopediilor pentru copii, reproducerea nu mai are aşa mari secrete pentru ei. Noi am prins volumul din enciclopedia Disney, pentru copii, "Corpul uman". Am explicat rând pe rând fiecare sistem, fiecare aparat, şi, normal, pagina cu bebeluşi în uter nu puteam s-o rup.

Aşa că am adaptat. Mami a avut în burtica două ouă. (A se vedea schema cu aparatul reproducător feminin… cele două ovare.) Ea şi fratele ei. Pentru că aşa mi-am dorit când eram mică. Apoi, când l-am cunoscut pe tatăl lor, mi-am dorit să înceapă să crească…

Andrei: Dar de ce n-ai vrut să crească amândouă odată? Să fim gemeni?
Mami: Pentru că nu aveam loc în cameră de două pătuţuri! (explicaţie validată) Şi n-am adăugat… că-s tare fericită că măcar atunci au fost ascultători 😀

Şi au pornit pe tubuleţ în jos (trebuia să explic tot, la ce foloseste…), apoi au căzut în cuib, numit uter, aşa cum îşi ţin şi păsările ouăle în cuib şi le clocesc, aşa au stat şi ei la mine. Acolo au stat până când au crescut suficient de mari (noroc cu pozele, au stat până le-au crescut mânuţele, picioarele, guriţa…), apoi am mers la spital. Doctorul a făcut o taietură, i-a scos, şi m-a cusut la loc.

Iris: Şi ce făceam eu toată ziua la tine în burtică? Şi unde era capul? şi cum stăteau mâinile? şi ce făceam cu picioarele? Şi vorbeai cu mine?
Mami: Este interogatoriul la care mă supune frecvent. Are o plăcere deosebită să-i povestesc despre ea, la mine în burtică. Nu stiu de ce, partea cu tăietura şi cusutul nu-i place… nu-i place, căci are impresia că a fost dureros. Dar i-am spus că o iubeam atât de mult încât n-am simţit nimic.

Partea cea mai grea a fost când a văzut filmul cu "Elefănţelul Dumbo". Nu pricepea şi pace de ce nu erau la mămica lor în burtică… Aşa că am decretat că numai în poveşti, îi aduce barza.

Cam aşa ne-am pregătit noi să înţelegem de unde vin copiii. Simplu, nu?

În încheiere, nu pot să mă abţin să nu râd când îmi aduc aminte feţele câtorva apropiaţi care au fost obligaţi de copii să asiste la o lectie de anatomie pe tema "Cum am venit eu pe lume". Erau foarte nedumeriţi, cum am putut să le povestesc… dar aveam oare de ales?

Prima mea carte de Craciun, Editura Crisan

Prima mea carte de Craciun

Tare greu să alegi cadoul potrivit de Crăciun. Chiar şi cu anul de criză. Şi parcă acum, mai mult ca oricând, cântaresc mai bine ce anume va conţine cadoul.

Dar până la cadou, m-am oprit IAR la cărţi. Cărţi pentru copii, normal, se apropie Sărbătorile, şi copilul din mine vrea şi el. Ce nu aveam încă în casă, sau mai bine zis nu aveam "ediţie de colecţie", era o poveste despre Moş Crăciun. Una suficient de scurtă, să o poţi citi seara la culcare, si frumos ilustrată, să nu-ţi pui prea multe întrebări ce anume animal este desenat acolo.

Şi am găsit-o. Prima mea carte de Crăciun, Editura Crişan. Preţul moderat, potrivit cu ceea ce oferă din punct de vedere al aspectului grafic. Am citit-o pe loc. Iniţial m-a deranjat pentru că este scrisă cu majuscule, am învăţat să asociez majusculele cu ţipete pe net, iar în carte am avut iniţial aceeaşi senzaţie. Apoi mi-am dat seama că nu este chiar deranjant, şi băieţelului meu îi va fi usor să buchisească alături de mine. Povestea este amuzantă, Moşul pare un bunic, ce întregul an are grijă de spiriduşi, o gaşcă zgobie de copii. Apoi, când încep să sosească scrisorile copiilor, toţi îşi iau rolul în serios şi încep fabricarea jucăriilor.

Mi-a plăcut călătoria în jurul lumii, şi instantaneul surprins din viaţa fiecărui copil. European, japonez, australian, african, chiar şi eschimos, toţi copiii sunt la fel, fiecare are o dorinţă pentru Moş Crăciun.

Abia aştept s-o citim împreună, şi să descoperim fiecare element de ilustraţie. Căci la noi cam aşa decurge o poveste…

În prima seară o citim. A doua seară o recitim. A treia seară o studiem. A patra seară o povestim după imagini. A cincea seară încep ei, singurei, să refacă textul… Deja după o săptămână o ştim pe dinafară, şi mai aud…. "Ia uite mami, ai văzut iepuraşul ăsta unde era ascuns??"

Dacă nu aveţi încă idei de cadouri, opriţi-vă la raftul cu cărţi.

Prima mea carte de Craciun, editura Crisan