La serbare piticul meu cel mic avea o poezie scurtă. Dar, în acelaşi timp, n-o înţelegea cum trebuie…
Ninge, ninge şi iar ninge,
Ca-ntr-o lume fermecată,
Creşte omul de zăpadă,
Dintr-un bulgăr cât o roată.Am să-i pun şi pălăria,
Pe care-a zvârlit-o tata,
Ptiii, ce bine o să-i şadă,
Peste părul alb ca vata.
De la început am avut o problemă. Oameni de zăpadă n-am apucat să fac cu ei. Aşa că nu-i ştiau decât pe cei din desene animate.
De când a început să ningă n-a fost zi să nu întrebe…
Când facem om de zăpadă??? Trebuie să se înmoaie zăpada!
N-au prea înţeles care e faza cu înmuierea, dar azi am decretat că zăpada e numai bună de om.
Gură fac ca roata morii;
Şi de-a valma se pornesc,
Cum prin gard se gâlcevesc
Vrăbii gureşe, când norii
Ploi vestesc.
Cam asta era atmosfera la noi, abia am reuşit să-i îmbrac. Ajunsi afară, am trecut repede la treabă. Bulgării, musai, cât roata. Noi aştia mai mari sper să nu facem hernie, căci un bulgăre de-ala era taaare greu… Normal, nu puteam să facem un om mic de zăpada. Aveam nevoie de unul MARE. Am vrut să ne oprim la 3 bulgări, dar nu era destul de înalt. Aşa că l-am ridicat şi pe al patrulea…
Am trecut apoi la locul de joacă. Micii omuleţi de zăpadă erau construiţi printre leagăne…
Mami, ăştia sunt copii pe lângă al nostru!
Şi cum la capitolul modestie stăm prost, ne lăudăm… Uite ce om am făcut noi! E cel mai frumos om din parcare :D.
- Daniel Pennac: Necazuri cu școala - 31 martie 2024
- Lecția despre piramidă - 30 martie 2024
- Dacii și romanii sau cum ne-am pomenit strămoșii - 17 martie 2024
Excelenta lucrare!