A trecut şi ziua de ieri. Să încep cu sfârşitul, am căzut moartă aseara, nu-mi amintesc decât că m-am întins în pat. Copilul era fericit, nimic nu mai conta.
După cum povesteam, ieri am chiulit de la grădi. Ca să fie spus, adoră să meargă la grădi, o iubeşte pe doamna şi e înnebunită după copii. Dar ieri a decretat că de ziua ei face ce vrea şi stă acasă. Am vaga impresie că a vrut să stea cu ochii pe mine, să fie sigură că pregătesc totul. Se apucase să facă şi inventarul, 
iar după-amiază a dormit lângă măsuţă, de teamă să n-o strâng… 
De pe la patru a început să se foiască. Nu mai avea răbdare, şi degeaba îi explicam, copiii sunt la gradi, nu au chiulit ca ea, şi vor veni aşa cum am stabilit, la 6…
Trebuie să recunosc că timpul a trecut foarte repede. Nici nu ştiu cum a zburat, am reuşit să facem căteva joculeţe. Întâi o baba oarba, 
apoi "Deschide urechea bine",
am colorat şi un panou de poze, 
şi am trecut la veşnicul şi amuzantul joc cu scaunele muzicale. 
Şi cum îi solicitasem destul, am trecut la masă. 
După aceea, copiii mi-au arătat că socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din târg, şi au încins un joc de-a bucătăria, creşa, că nu conta de-s băieţei sau fetiţe, s-au jucat cot la cot cu farfurii, oale, cratiţe, biberoane şi bebeluşi.
Am întrerupt iarăşi distracţia pentru tort, 
şi am terminat petrecerea în camping, la cort. 
Normal, nimeni nu voia să plece acasă. dar am promis că ne mai jucăm şi altă dată.
Morala… nu a fost nicidecum aşa greu cum m-am aşteptat. Copiii au fost minunaţi, cuminţi, şi dacă vă vine să credeţi, n-au dat nici măcar o frimitură pe jos. Nu s-a spart nimic, n-au venit vecinii să ne reclame. Şi a funcţionat de minune sistemul cu abţipilduri pe pahare. Nu şi le-au încurcat, fiecare ştia ce animăluţ are lipit. Am avut şi premii bombonele, la fiecare concurs, şi a mers de minune (dar nu cu toţi) premiul ciocolăţică pentru cine mănâncă tot.
Şi pot să spun acum… şi-altă dată, o s-o facem şi mai şi mai lată…
- Daniel Pennac: Necazuri cu școala - 31 martie 2024
- Lecția despre piramidă - 30 martie 2024
- Dacii și romanii sau cum ne-am pomenit strămoșii - 17 martie 2024
Ma bucur ca v-ati distrat pe cinste! Iris a fost tare tare fericita, ii luceau ochii de fericire cand se uita la tort :)) Si cat de scumpa era cand dormea langa masutza!
Pupam cu drag!
Ce cadouri a primit? :))
Pai avem un nou membru in familie, pe Stefania. Si acum e fericita ca are si oale de ciorba, ca pana acum avea doar de tocanita. Ghinionul meu, ca nu o lasam sa puna apa in ele, ca erau mici. Acum mi-a si dat replica… Ca are oala mare, poate sa puna un pic de apa ca nu se varsa!
Oricum, nici de data asta n-am reusit sa lasam cadourile frumos ambalate si sa facem moment de deschis cutiile. N-am avut cu cine, sare la usa direct in punga cu cadouri. Au fost tare haiosi cand se apucasera 4 pitici sa traga de o cutie sa scoata oalele… „Ne ajuti???”
Mai, Cris, mie nu-mi vine sa cred ca au trecut 4 ani de-atunci. Eu eram cu burta la gura si-ti faceam galerie cand a anuntat Cristi ca nasti. Pfui!!! 4 ani!
Acusica implineste si fii-mea. Doamne, Doamne… ce-au trecut…
Iris a fost superba, imbracata ca o printesa.
Petrecerea sunt convinsa ca a iesit excelenta, la cat de buna organizatoare esti tu nici nu ma mir.
Au avut o multime de atractii. Bravo!
Inca o data trimitem un pupic pentru sarbatorita.
Si pentru Andrei.
Hai, si pentru mami unul.
Iris multi multi ani fericiti!
Hi hi Dana, tare nebuna am fost si eu acum 4 ani! Am receptionat toti pupicii, ii distribuim cand vin destinatarii.
Merci, Miha!