Cu Lipici şi Forfecuţă

Cu Lipici şi Forfecuţă

Cu Lipici şi Forfecuţă

Afară este frig, este jumătatea lui noiembrie. Naz şi Ani stăteau pe măsuţa de lângă dulapul cu rechizite şi priveau cum copacul din faţa ferestrei îşi pierdea ultimele frunze. Îi aşteptau pe Lipici şi Forfecuţă, erau ceva probleme legate de proba în curs, colajul din hârtie creponată. Dar iată-i că se apropie.

– Ce s-a întâmplat Ani? Hârtie Creponată Roz a trecut pe la noi, un pic cam tristă, că nu se descurcă copiii…

– Da, din nefericire sunt cam neîndemânatici. Pentru proba aceasta i-am rugat pe părinţi să-i ajute puţin. Ei sunt prea mici şi nu se descurcă cu Forfecuţă, care nu reuşeşte şi pace să-şi găsească locul în mânuţele lor. Nu ştiu de ce, le alunecă, le scapă, taie strâmb, şi o banală tăietură dreaptă le dă cumplite dureri de cap.

– Ah Ani, să-ţi explic, zise Forfecuţă. În primul rând, fiecare copil ar trebui să aibă o forfecuţă cu inele pe măsura degetelelor lui. Dacă inelele sunt prea mari, îi va aluneca din mânuţă. Apoi, trebuie să o ţină corect.

– Şi cum îi învăţăm asta, spuse Lipici?

– Ne jucăm puţin înainte, interveni şi Naz. Începem cu cântecelul acela despre degeţele. Îl mai ştiţi?

Degetul mare pleacă la plimbare,
Arătătorul aduce bastonul,
Mijlociul duce pardesiul,
Inelarul aduce fularul.
Degetul mic nu duce nimic
Fiindcă este cel mai mic.

După ce ne-am asigurat că ştie ce nume poartă fiecare dintre degeţele, îi explicăm cum trebuie ţinută forfecuţa.

– Aşa este, Naz. Degetul mare trece prin inelul cel mare, zise Forfecuţă. De multe ori inelele sunt la fel, iar degetul mare trece prin inelul de sus. Mijlociul trece prin al doilea inel, iar Arătătorul sprijină forfecuţa din partea de jos. Cu puţin exerciţiu vor mişca cu uşurinţă cele două braţe ale Forfecuţei, şi vor reuşi să decupeze cercuri şi pătrăţele după contur.

– Dar, Forfecuţă, unde greşesc copiii? Întrebă Lipici.

– Ei folosesc Degetul mare şi Aratătorul în cele două inele. Atunci nu sunt deloc sprijinită şi îndrumată, şi tai în ce direcţie poftesc.

– Cred ca le-ar trebui puţin exerciţiu copiilor, mai ales că vom mai avea nevoie de Forfecuţă în timpul probelor viitoare. Ani, ce zici, pentru început n-ar fi bine să taie hârtiute, după linii trasate? Cred că i-ar ajuta.

– Şi eu cred, Naz. Haide să le povestim, şi să vedem şi cum progresează cu colajul…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.