semne de carte cusaturi toamna

Toamna dă semne… de carte

Se strâng niște ani frumoși de când am constatat, ca elev, ce mică-i vacanța mare. Când mă uit acum în calendar și văd că august se apropie de sfârșit, că noaptea trag pătura, știu. Nu că vine toamna… ci că vacanța se apropie de sfârșit. Din partea mea, și vacanțele de toamnă sunt perfecte. Dacă ar exista. Dar nu sunt.

Știu că o să-mi fie dor de zilele în care lenevesc cu câte-o carte în brațe. Iris știu sigur că o să plângă după ele. Zile în care nimeni nu îți spune ce să faci… doar întinzi mâna, răsfoiești și te pierzi prin ferestrele imaginației. Și pentru că tot căutam o idee pentru ceva util, dar în același timp ceva și pentru ea, m-am oprit la semne de carte. Până la urmă, ce e mai plăcut decât să deschizi o carte și să găsești un „semn” de la cineva drag, care îți arată unde ești?

N-am cusut de multă vreme, îmi era dor și de asta. N-am făcut un plan, am zis doar că trebuie să fie în culori de toamnă. Am pus ața în ac și am început, fără direcție, fără schemă, așa cum se bucura ochiul de combinație. Un pic de atenție să nu încurc multele fire pe dedesubt, un model simplu de trei puncte în L și o singură regulă… să iau mereu unul din ultimele fire rămase în urmă. La final am avut impresia că sunt inimioare, oricum covorul meu de frunze s-a așternut încet peste încă un an de amintiri.

În timp ce coseam, o altă idee cu frunze a încolțit încet. Jumătăți, din culori apropiate. Mi-ar fi trebuit un model mai mic, cred că ar fi ieșit mai delicat. Iris îl critică, „e prea lat”, dar frunzele mele și-au căutat jumătatea.

semne de carte cusaturi toamna

O toamnă multicoloră vă doresc!

martisoare brosa

Mărțișoare cusute în puncte

În fiecare an Iris și-a confecționat singură mărțișoarele, începând de la grădiniță. Anul acesta a ales să coasă pe etamină, și rolul meu a fost să găsesc sau să improvizez modele simple și mici, care să încapă într-un pătrat de aproximativ 10-15 puncte, astfel încât să poată fi purtat ca mărțișor. Dacă ea poate alege un model, și după ce l-a învățat să-l multiplice rapid în cât mai multe exemplare (mai nou bărbații familiei dau cadou mărțișoare făcute de ea, după negocieri acerbe), eu prefer să execut modelul o singură dată, eventual cu mici variații.

Pe matador nu i-a plăcut să coasă, este mai migălos și nu așa simplu ca pe etamină, unde iei găurile la rând. Așa că la modele compatibile cu broșele pe care le aveam am lucrat doar eu. Acolo unde modelul s-a dovedit prea mare pentru suport, am ales să nu mai fac muște, ci punct de goblen. Modelele sunt extrase din volumele despre cusături tradiționale, și adaptate la dimensiuni.

martisoare brosa

Despre cum se confecționează broșele am povestit deja în articolul precedent, pe care îl puteți citi aici. Acestea însă au fost mai mici, mai migăloase, și nici folosirea siliconului fierbinte pe o suprafață așa mică nu s-a dovedit un lucru ușor, și cu siguranță nu este recomandat copiilor. Însă a fost distractiv să lucrăm amândouă, la această temă ea mai mult cu rolul de asistent. Se gândește deja dacă anul viitor să propună în familie un nou model, doar că mami, de astea trebuie să mă apuc de dinainte de Crăciun! Ce-i drept, n-am prins reforma în școală, și opționalele de antreprenoriat, însă copil promite să se adapteze cerințelor. Intuitiv, știe ce e acela „plan de marketing”, cerere, ofertă, stoc, așa că suntem pe drumul cel bun.

 

Veveriță cusături etamină crosstich chipmunk

Veveriță – cusături în puncte

Vacanța este o perioadă în care, cel puțin teoretic, copiii pot alege cum își petrec timpul liber. N-am insistat pe caiete, teme, doar i-am încurajat să citească ce vor, că doar au de unde alege. Săptămâna trecută m-am apucat eu, pentru un proiect, de cusut un strugure, și cum varianta pe pânză de sac mi s-a părut insuficientă, am întrebat-o pe Iris dacă vrea ea să-l facă pe etamină. L-a făcut foarte repede, și la final a decis să coasă o veveriță…

Ce avem noi cu veverițele? Boală lungă, căci avem acasă o veveriță siberiană. Vara aceasta am avut mai multe momente în care Iris trebuia să stea „liniștită” până terminam eu treaba – o coadă la diverse, o discuție… Și cum n-am jocuri pe telefon, ce să facă ea cu el…? I-am făcut cunoștință cu Pinterestul, am învățat-o să caute… și din wow, uite, ori mam, ai văzut? n-a ieșit. A urmat apoi jumătate de zi acasă în care n-a făcut altceva decât să-mi umple contul cu pin-uri (cel puțin le-a organizat tematic, de pe calculator!!). Acum e în extaz, câte lucruri faine poți face, numai să ai timp, și cum pune mâna pe telefon, deschide Pinterestul și n-o mai aud decât la final, când decide să facă asta și asta.

Tot așa a ales și un model de veveriță, pentru care se dădea harta codificată. I-am printat-o și am învățat-o să le numere, să marcheze cu un ac cu gămălie unde e, să nu se „rătăcească” pe model, căci este primul atât de mare pe care îi face. Sunt foarte mândră de ea, s-a descurcat singură-singurică. La final, mi-a spus că îmi dă voie să o pun pe blog (mi-a explicat că, dacă nu ieșea bine, nu mă lăsa!) și să nu uit să menționez sursa modeluluiȘtii, nici ție nu-ți place când cineva îți ia pozele!

Iată deci creația noastră, și aici, modelul (sunt o mulțime de veverițe, ultima este cea aleasă).

Veveriță cusături etamină crosstich chipmunk

Trăistuță din cânepă DACO decorată cu strugure cusut

Cusături de toamnă: strugure în puncte

Weekend-ul acesta am avut plăcerea de a testa câteva din produsele DACO ce vor îmbogăți colecția de toamnă. Dintre acestea, săculeții din cânepă au atras atenția tuturor, și încercările se întreceau în frumusețe… Iris a avut propria versiune de săculeț, încercând să le imite pe fete, în prima ei „ieșire” ca reprezentant al blogului, cu drepturi depline.

N-am stat degeaba. #adaconi #varacuDACOart #dacoart

A photo posted by Talente de Năzdrăvani (@talente_de_nazdravani) on

Acasă însă a urmat propria mea versiune de săculeț, căci trebuie să ambalez urgent un cadou, și mă tot gândeam în ce, că e mic și delicat. Aș putea cumpăra la fel de repede o cutiuță, însă mi-a luat o oră să cos strugurele, și cam tot atât aș fi făcut și dus-întors la magazin.

Setul de Trăistuțe DACO va fi disponibil pe site, în curând, cu codul AD197. Conține patru bucăți, din pânză de sac, cu firul subțire, nu gros, cum este de fapt cel din sacii mari. Culoarea este naturală, și au dimensiunea 9×11 cm. Pot fi decorați cu absolut orice, după cum vedeți mai sus.

Eu am preferat să cos… la interval de două fire (merge și mai mult), însă sunt extrem de finuțe și cred că pentru un copil fără experiență ar fi o provocare cam peste puteri. Modelul l-am ales în ton cu anotimpul care bate la ușă, și l-am descoperit pe ștergarele pe care mama le-a cusut în tinerețe. Abia așteptam să-l fac!

Trăistuță din cânepă DACO decorată cu strugure cusut

Și pentru că așchia nu sare departe de trunchi, iar copiii învață cel mai bine prin puterea exemplului, nu chiar într-o oră, dar în două, Iris s-a jucat pe etamină. Îmi place foarte mult etamina cumpărată recent, căci este apretată, și materialul stă destul de bine în mâna copiilor, fără a fi nevoie de gherghef sau eforturi suplimentare. Strugure cusut pe etaminăNormal, nici eu, nici Iris, nu am respectat întocmai modelul, eu am mai cusut o frunză, Iris o crenguță… căci coarda inițială cu struguri decora lățimea ștergarului. Dacă nu știți ce idei să puneți în practică, acum, la final de vacanță, vă recomand acest model.

De toamnă, din „lada cu zestre”.

A photo posted by Talente de Năzdrăvani (@talente_de_nazdravani) on

Martisoare cusute in puncte

Puncte, muşte, cruciuliţe, puteţi să le spuneţi oricum. Bunica le spunea puncte, mama le spunea muşte, eu am ajuns să le spun x-uri, pentru că aşa le-au botezat copiii mei la clasă. Doamna, coasem x-uri azi? Ei bine, uneori coasem… Am început cu modele de cusături liniare, pe carton, urmând modelul desenat (foarte multe sunt şi aici, pe blog, le puteţi printa). Pe măsură ce au crescut, am trecut mai departe, la cusături pe etamină. Îmi doresc să lucrăm şi pe pânză, aş fi idealistă să mă gândesc la broderie, dar să folosim cât mai mult materialul.

Am început cu modele foarte simple folosind petice mici de etamină. Rând complet, apoi tablă de şah, şi în cele din urmă am trecut la modele cu legendă. Îmi amintesc că buburuza a fost prima. Am lucrat peste iarnă căsuţe, brăduţi, fulgi de nea, clopoţei… din păcate nu am modelele pentru toate. Am pregătit pentru a putea fi printat (color, dar am codificat culorile, pentru un print alb-negru), şi îl puteţi descărca de aici. Modelele noastre sunt pregătite pentru mărţişoare. Andrei a pregătit o maşinuţă, pentru un concurs la care am înţeles că trimit toţi colegii. Nu îi place să coasă, dar e prima dată când a cusut singur tot. Timp de două ore şi-a făcut de lucru, mai venea să-l ajut când i se încurca aţa, sau când trebuia să o schimbe.

etamina_puncte

Ca să nu se plictisească, mi-am făcut de lucru lângă el cu o bufniţă. Modelul mi-a plăcut foarte mult, dar pe etamină ar fi ieşit mult prea mare pentru un mărţişor, şi nu era intenţia mea. Avem prin casa un pic de matador de la bunica, sau pânză de goblen cum îi spunea ea, şi am preferat să cos, tot cruciuliţe, şi nu punct de goblen, căci nu ar fi ieşit deloc burtica bufniţei.

bufnita_puncte

Am adăugat şi combinaţia de modele a Irisucăi. Căsuţa şi brăduţii pe care i-am lucrat la grădiniţă i-a combinat într-un singur peisaj, care nu este gata încă. Dar dacă tot am vorbit de modele simple pentru mărţişoare, şi acestea pot fi folosite.

casuta_brazi_puncte

Sper că am reuşit să le dau câteva idei năzdrăvanilor care rezolvă tema acestei săptămâni.

Alte idei de mărţişoare

Buburuze cusute

Din categoria "mărţişoare pe care nu am apucat să le fac" este şi acest proiect, cu buburuze cusute. E drept că anul acesta am cusut mărţişoare, dar timpul nu a fost suficient pentru a trece şi la "următorul nivel", cusăturile pe etamină. Şi pentru că nu am apucat să exersăm muştele, am lăsat proiectul la categoria "Idei de primăvară".

Ca să putem trece de la carton la etamină, am realizat întâi modelul pe hârtie, pentru a ne putea obişnui cu muştele. Par atât de simplu de realizat, dar ne-au dat foarte multă bătaie de cap. Aproape două ore şi mai bine ne-am luptat cu ele, cel puţin la grupa de vârstă 4-7 ani. Cei mai măricei le-au "dovedit" mai repede, şapte dintr-o lovitură, şi într-o oră au fost gata. Aşa a reuşit Bianca să treacă la etamină. Dificultăţi mai ales la descusut, atunci când greşeşti, şi la menţinut ordinea pe spate (unde din fericire nu se vede 🙂 ).

Puteţi încerca folosind modelul de aici, pentru hârtie. Ultimul desenat este harta pentru etamina. Sper să mai găsiţi etamină clasică, eu am găsit în comerţ doar cea mică, de goblen. Cea mare am primit-o cadou, după ce am anunţat în toate cele patru zări că sunt în căutare de material.

Buburuze cusute pe etamina, in puncte

Atelierul de creaţie

Ce intelege un copil de la Eurovision

Seara trecută spectacolul a fost la înălţime. Melodiile ok, deşi cred că mi-au lipsit cei de la Lordi, de acum câţiva ani… i-am avut în schimb pe puştii cu pantalonaşii scurţi…

Copilul în schimb a fost foarte prins de competiţie. În primul rând, pentru că sunt foarte multe steaguri acolo, şi tot ce e cu steaguri e în topul preferinţelor. Apoi a început votul… tot se învârtea prin casă şi vâna telefoanele, să voteze şi el… le-am ascuns, căci ne lichida conturile…

De ce nu ne votează? De ce nu ne dau puncte?

Păi, mami, ştii, aici se votează după interes… după vecini…

Serbia e vecină cu noi, de ce nu ne-a votat?!

Apoi stai şi explică-i, se dau punctele cam cum face el cu soră-sa la concursurile Năzdrăvanilor, negociază punctele şi se răsplătesc reciproc… aşa şi aici. Se vorbesc între ei şi se susţin.

Da, dar vreau să câştigăm noi!

Stai şi argumentează, că nu e bine să câştigăm. România e în criză, nu sunt bani, cu ce să organizăm noi un spectacol atât de mare?!

Luăm toţi banii de la pensii, ne descurcăm noi!

Mânca-l-ar mama, uite cui s-a găsit Boc să-i taie alocaţia…