Tablou cu om de zăpadă

Când ai în familie copii mici (grădiniță și primele clase primare), pe care i-ai învățat că mereu le duci ceva de meșterit, o vizită nu e uneori așa simplu de programat… Am scăpat relativ ușor săptămâna aceasta, căci erau în deplasare la bunici, nu în capitală, dar pregătisem ceva și pentru ele, ca să ne lase și pe noi, cei mari, să ne jucăm.

Oamenii de zăpadă au fost mereu amuzanți. Desigur, dacă vrei să stai lângă copil, să îi explici pas cu pas ce să facă, elementele predecupate nu-și au rostul. Însă dacă nu vrei o activitate complexă, cu un grad scăzut de reușită estetică (oricât de ciufulit ar ieși din foarfecă, el tot îl consideră minunat!), acestea sunt o soluție. Este varianta recomandată și când lucrezi cu grupuri numeroase de copii (mai ales mici), căci realizarea presupune o singură tehnică: lipire.

În funcție de cât de complicat doriți să fie din punct de vedere al dezvoltării musculaturii fine a mâinii, puteți îmbogăți tabloul, adăugând elemente foarte mici – ochi, nasturi și fulgi – realizați cu perforatorul de coli (fulgii mici și rotunzi). Altfel, după lipirea elementelor principale, puteți completa tabloul cu ajutorul creioanelor sau a cariocilor (ochii și nasturii). Puteți folosi creion alb sau pastă de corectat pentru a face fulgi mici. De asemenea, fularul și căciula se pot decora, după preferințe, cu dungi sau buline.

Set creativ: tablou cu om de zăpadă

Tabloul are dimensiunea A5. Dacă vi se pare interesant și util, setul include următoarele piese de hârtie:

carton negru pentru suport;
două straturi de zăpadă;
un brăduț, un norișor;
patru fulgi mici, doi fulgi mari;
trei discuri pentru omul de zăpadă;
un pătrat pentru căciulă, un fular franjurat (diverse culori);
un nas portocaliu.

Prețul unui set este 12 lei, pentru detalii lăsați un comentariu la acest articol.

Ulterior se pot colora/adăuga alte elemente. Eu am mai folosit albastru, pentru a delimita mai bine nămeții, iar la ochi am adăugat cu vârful unui creion puțină pastă albă. În funcție de experiența de lucru a copilului proiectul poate dura de la 15 la 30 de minute.

Brăduleț, brăduț drăguț

Acum câteva decenii, mai ales înainte de 89, tehnica nu era ceva comun în casele oamenilor. Dacă aveau televizor alb-negru, eventual mașină de spălat Albalux (cu storcător!) era deja o locuință modernă. Să ai pe atunci casetofon… când mai toată lumea era încă la discuri și magnetofon era ceva extraordinar. Ai mei aveau un casetofon mic, mono, nu stereo, adus cu eforturi în țară, dar foarte bun (a rezistat la multiple traumatisme…).

Așa cum părinții de azi fotografiază orice respirație a copiilor mici și-i filmează făcând orice, și părinții de atunci aveau altele… ai mei ne înregistrau spunând poezii. Nu toată ziua, ci când învățam câte una mai de soi. Aveam deja vreo 3 ani când a intrat casetofonul în viața noastră și mersul la grădiniță deja produsese ceva material de imprimat pentru eternitate, începând cu „Șolm al patiei mă clem”. O lălăială pe ritm monoton au toate, dar Blăduleț, blăduț dlăguț avea farmecul ei.

Am zâmbit așadar nostalgic când am văzut ce nume are setul creativ cu brăduț din spumă pe care Daco îl propune în această iarnă. Setul este o soluție practică de cadou pentru copii, care vor avea astfel ocazia să-și construiască singuri brăduțul pentru birou. Încă nu m-am hotărât dacă mi-l pun pe catedră pe al meu, dar cam aceasta este soarta lui.

Piesele din spumă, pretăiate, se montează simplu. Copilul trebuie să facă întâi un exercițiu de ordonare crescătoare a formelor, folosind pentru aceasta comparația prin suprapunere până la obținerea seriei corecte. Normal că un adult va rezolva instant problema de matematică, ba unii foarte „săritori” și implicați în munca cu copilul, le vor da pe rând, în ordine, el doar să le introducă pe suport. Vă recomand să nu vă implicați atât de mult, să îl lăsați să le monteze oricum, apoi să analizați produsul rezultat. Dacă seria nu este corectă, ele se scot și se montează din nou. Important este să o facă singur.

Ultima etapă de lucru este decorarea. Iris s-a ocupat de el și… obosită de la școală, l-a decorat cam cum decorăm noi, românii, bradul când îl punem în colțul camerei. Partea dinspre perete – mai săracă, că doar nu se vede. Când m-am dus să-l examinez, era împodobit doar spre ea, în rest – deloc. Așa că n-am tras să dezlipim ornamentele, ci am tăiat din resturile rămase bucățele mici și am adăugat pe celelalte părți. Chiar și din spuma albă de la zăpadă am confecționat alte accesorii, rotunjind un pic cu foarfeca pe ici-colo, unde era nevoie. Aproape că nu se vede improvizația noastră.

În filmul de mai jos am surprins partea de montaj inițială. Pentru că Iris a vrut să-l facă singură, l-am demontat apoi și am lăsat-o pe ea. Am adăugat lipici a doua oară, la fiecare încheietură, așa că nu mai poate fi demontat. Știu că urmează o avalanșă de cadouri la școală, pentru toți moșii posibili, poate vă gândiți să nu mai luați chiar un kilogram de ciocolată și să le faceți copiilor și alt gen de surprize.

Acestea fiind spuse… să începem sezonul de sărbătoare!

Tablou cu 3D Pen

Programul cumplit pe care îl am semestrul acesta mă aduce acasă seara, târziu. Dezavantaje – multe, deși după ce m-am plâns mai serios de câteva ori, am găsit oleacă dereticat prin casă, și chiar vasele spălate. Totuși, când ajungi adunat cu fărașul de oboseală, și de-abia mai nimerești să bagi cheia în ușă, să fii repede luat de mână să ți se arate „ceva” e uneori minunat.

Am primit de ziua mea anul trecut un cadou creativ, un creion 3D. Pe cât de tentantă e joaca cu el, pe atât de scumpe rezervele, așa că l-am cam ținut în cutie și n-am avut atâta curaj să-mi fac de cap. Cadoul meu – dar extazul a fost al copiilor, și, în special, Iris.

De Mărțișor a vrut să confecționeze mărțișoare personalizate pentru toți profesorii. Unii au fost încântați, și i-au spus. Pentru doamna de tehnologică a cusut două clădiri, pentru doamna de biologie o alună, iar pentru doamna de TIC a vrut să facă roboței din tastatură. Din fericire, n-am aruncat chiar toate vechiturile IT din casă, așa că am avut ce demonta. Dacă ochii mobili au fost ușor de lipit, chiar și tastele între ele, la membre și alte detalii… era cam în pană de idei, până mi-a cerut creionul. A făcut roboțeii, toate bune și frumoase, am înțeles că doamna a zâmbit (că de obicei nu o face!), creionul a rămas pe masă…

Pentru sesiunea ei de cusături, copiasem de pe net modelul lui Bamby, cruciulițe pe etamină… și cum era pe masă alături de creion, iar ocaziile să-i faci mamei o surpriză sunt muuulte la începutul lui martie, l-am găsit pe Bamby, albastru, realizat din fir de plastic. Am rămas fără grai. Nu m-am așteptat în primul rând la o surpriză înainte de 8 martie, și în niciun caz la un tablou atât de reușit! Căci, cu toate stângăciile, eu nu știu dacă l-aș fi reușit. E drept că m-aș fi gândit întâi că termin materialul :D, dar acum chiar nu-mi pare rău, dacă s-a distrat copilul, și a fost încântat de reacția mea.

Vezi preț

Ce face jucăria mea mai exact puteți vedea în filmul de mai jos. Când l-am primit eu, aproape că nu găseai la noi pe piață așa ceva, acum am avut surpriza să găsesc la eMag două modele. La ce mă gândesc cu el? La geometrie 3D, normal, e aproape ceea ce visam, cu ceva zeci de ani în urmă, când construiam figurile. Și da… visez acum la o imprimantă 3D, chiar nu vreau să închid ochii, căci se derulează prea multe planuri.

Ce mi-am dat seama văzând tabloul ei e că nu i-am dat, până acum, să lucreze cu aparat de pirogravat. (Întâi să-l cumpăr!) Cred că ar fi încântată de rezultat, mai ales că avem și o sumedenie de cutii, cutiuțe și obiecte de lemn ce ar putea fi decorate cu el.

Îndată ce găsesc o sursă ok ca preț pentru material (deocamdată numai via China se poate), vă și recomand jucăria.

10 decembrie – atelier: Căsuța lui Moș Crăciun

Colaborarea cu Apilonia Educational Center din această toamnă a avut, pe lângă cursul de știință aplicată WeDo 2.0 și un alt rezultat, care mie îmi merge la suflet: un atelier creativ, la care să provocăm nu numai înclinațiile artistice, dar și pe cele tehnice ale copiilor. În plin sezon de pregătiri pentru Crăciun, vrem să construim o decorațiune care își va găsi cu ușurință locul în aranjamentele de sărbători: căsuța lui Moș Crăciun.

Căsuța este realizată din spumă buretată cu densitate mare, iar îmbinarea pieselor presupune un exercițiu de imaginație și inginerie, cu utilizarea abilităților de puzzle 3D. Și, de ce nu, de a construi o casă din „prefabricate”, pornind de la fundație, și până la acoperiș. Urmează apoi elementele de detaliu, „tâmplărie” și decorațiuni, realizate tot din spumă, dar autocolantă, și suficient de sclipitoare pentru a le lua ochii celor mici. Etapa finală presupune realizarea decorului „de sezon”, zăpadă din abundență, și, cel mai important, bradul de Crăciun.

Lucrul cu copiii presupune însă și educarea unui spirit de economie. Trăim pe o planetă ale cărei resurse sunt limitate, și trebuie să învățăm că recilarea, căutarea de noi sensuri pentru ceea ce pare la început inutil, trebuie să devină un exercițiu natural pentru fiecare dintre noi. De aceea vom vedea cum putem confecționa o felicitare folosind o parte din materialele rămase, carton colorat, și câteva unelte care sunt sigură că vor face deliciul copiilor: clește-perfor, instrumente de biguit, ghilotină, perforatoare decorative.

Atelierul este găzduit de European Examinations Center, și mai jos aveți harta (vizavi de liceul „Iulia Hasdeu”). Prețul atelierului este de 50 lei, și este programat sâmbătă, 10 decembrie, la ora 12:00. Pentru întrebări referitoare la activitate, folosiți câmpul de comentarii de mai jos.

Înscrierile se fac la telefon 0722 955 103 sau la adresa admin@talentedenazdravani.ro. Atelierul este recomandat copiilor începând cu clasa pregătitoare.

Set creativ mozaic cu cățel

Set creativ mozaic – cățel – Daco

1 iunie a strecurat în mâinile copiilor și câteva „jucărele”, a se citi seturi creative de lucru. Prima mea reacție la analiza rapidă a setului mozaic cu cățel a fost aceea că e pentru copii mai mici, și să facem o bucurie piticilor din familie. Însă nu m-am înțeles cu Iris, care, deși e anti-sclipici declarată, parcă au apucat-o toate cele când a văzut cățelul…

Dovadă că n-am apucat să fac poză setului înainte de lucru, așa că o să vă rog să faceți un efort de imaginație și în locul pătrățelelor deja lipite să vă imaginați niște pătrățele mai mici, cu contur negru, și cu o cifră în mijloc – codul de culoare. E drept că nu e specificat un cod pe materiale, însă este ușor de identificat după decorul deja imprimat al cartonului. A oscilat un pic la pietricele, mai ales că au diferite forme, îi veniseră ei alte idei de folosire a lor, dar când a văzut că mai rămâne una din fiecare pentru alte jocuri, le-a lipit.

Nu i-a luat foarte mult timp, deși este o activitate extrem de migăloasă. O recomand mai ales copiilor de grădiniță, și cei din clasele mici ale ciclului primar, care au nevoie de astfel de exerciții cu mai multe obiective. În primul rând, pentru coordonarea oculo-motorie, nu este chiar atât de simplu precum pare „lipirea la punct fix”, fără să depășești marginile. Apoi, nici lucrul cu obiecte atât de mici (pătrățele de jumătate de centimetru) nu e simplu, este o probă de încercare pentru mușchii mici ai mâinii, care au nevoie de antrenament. Nu în ultimul rând, este un exercițiu de exersare a răbdării, proiectul necesitând timp și concentrare pentru realizare.

Reciclate în „cutia cu de toate”, așteaptă să le dăm un sens.

Un pic de ajutor primesc prin faptul că elementele sunt auto-adezive, ceea ce le ușurează munca. Să mai adauge și lipici ar fi ridicat gradul de dificultate, și ar fi pus la grea încercare răbdarea, și așa relativ puțină la aceste vârste.

Copiilor le plac aceste seturi. Am mai lucrat cu ei cu spumă autocolantă pretăiată diverse proiecte, mai complicate decât acesta, care puneau la încercare și experiența lor în stabilirea ordinii obiectelor în perspectivă. De exemplu, aveam un avion, care pe aripi era decorat cu buline mari, și pe bulină, steluțe. Dacă te uiți la modelul imprimat, și „vezi steluța” prima, apoi lipești bulina… surpriză, dispare steluța. Trebuie să te gândești care este „prima” lipită de fapt. Noroc că se dezlipesc relativ ușor, și au putut corecta. O greșeală le-a fost suficientă, și, ceea ce a fost și mai bine, a funcționat învățarea prin colaborare. Primii care au greșit le-au spus imediat și celorlalți ce să „nu facă”…

Acestea fiind spuse, să aveți inspirație azi la cumpărat cadouri! Cele mai frumoase jucării sunt cele pe care și le fac singuri!

Seturi de spuma pentru lucru manual cu tematica de Craciun

Moş Nicolae a fost inspirat anul acesta, le-a adus copiilor şi câteva seturi de lucru manual, din spumă, care i-au ţinut ocupaţi – totuşi nu chiar aşa mult cum am sperat…

Primul set, cu moşul şi renul, creează două gentuţe pentru bomboane, ce se pot prinde în brad. Nu sunt foarte încăpătoare, dar sunt simpatice. Toate piesele sunt predecupate, cu autocolant, iar cele două figurine se cos una de cealaltă cu ac de plastic (ne-am fi descurcat noi şi cu cel clasic, dar copiii mai mici probabil că nu.)

mos-ren-daco

Al doilea set, pentru hang door, nu este autoadeziv, toate piesele se lipesc. Este un pic mai greu, dar se descurcă. Copiii le folosesc la uşă, moşul înseamnă acces permis, bradul – interzis. Toate sunt deocamdată pregătite pentru brad… 🙂

mos-brad-daco

Le (mai) găsiţi în magazinul Daco sau la parteneri.

Atelierul de creatie

Oua de Paste din ipsos

Acum câteva săptămâni Andreiul meu a realizat la şcoală un ou încondeiat, pe o matriţă confecţiontă din ipsos. Materialele au fost achiziţionate, nu pregătite, aşa că, după admirarea "operei", am trecut la căutat pe net matriţa în cauză. Era un proiect mult prea frumos pentru a rata ocazia de a lucra acasă.

Într-un final am găsit-o, şi ne-am apucat de lucru.

Materiale necesare:

matriţă pentru turnat ouă, disponibilă aici, sau aici.
ipsos alb pentru modelaj
acuarele

În primul rând, trebuie să pregătiţi ipsosul. Este recomandabil să aveţi un vas cu pereţi moi, pentru a-i putea îndoi şi curăţa ipsosul rămas, după uscare. Indicaţiile spun o măsură de apă la două măsuri de ipsos, dar este mult şi se întăreşte prea repede. 1,5 măsuri de ipsos este suficient, chiar dacă va dura un pic mai mult să se întărească. Se va mula mult mai bine pe matriţă. Turnaţi ipsosul cu ajutorul unei linguri, şi încercaţi să nu depăşiţi marginile. Dacă doriţi, în acest moment puteţi să montaţi şi o agăţătoare din aţă, pentru a putea fi afişate pe un panou. După ce le scoateţi din matriţă, curăţaţi marginile inestetice cu un cuţit, înainte sa se întărească complet.

Lăsaţi modelele să se usuce, apoi pictaţi cu grijă. Noi ne-am străduit toată după-amiaza, într-un atelier de pictură improvizat ad-hoc. Andrei era nerăbdător să încerce şi alte modele, căci la şcoală fiecare copil a primit unul singur, iar Iris voia şi ea neapărat să aibă un ou al ei. Mai avem încă de lucrat la capitolul răbdare… la exerciţii cu pensulele foarte subţiri… dar iată ce-a ieşit:

Pentru decor am folosit acuarele metalizate. Şi oul de la şcoală strălucea, l-am întrebat pe Andrei dacă au avut culori speciale… răspunsul a fost altul. După ce au pictat, au pulverizat fixativ peste ele.

Articol realizat cu sprijinul „Art & Hobby Creativ”:

Spor la lucru!

Atelierul de creaţie

Creativ: joc cu autocolante

Irisuca a avut parte de două cadouri speciale de la Moş Nicolae. Primul a fost un tablou, ce se realiza din autocolante, al doilea – un "goblen". Tabloul a fost primul care s-a bucurat de atenţie, imediat cum a ajuns acasa. Am mai zis, nu-mi place deloc mosul asta care ajunge în zilele de lucru… ar trebui declarată zi naţională a copiilor, să aibă timp să se bucure şi ei de cadouri!

Aşadar, ne-am apucat… am scos din cutie foliile colorate cu autocolante pretăiate, decorul de pădure, şi folia de acetofan transparent pe care urma să lipim cu grijă. Iniţial am privit cu neîncredere peisajul verde, căutând să găsesc o modalitate de a plasa căsuţa acolo unde trebuie. A rezolvat Iris problema, uite, mami, are model pe spate! Corect, înainte să spui că un aparat nu funcţionează, verifică dacă l-ai băgat în priză, nu? Aşadar am întors decorul pe dos, am suprapus folia de acetofan, şi am început să lipim.Autocolantele sunt din folie de plastic, se aseamănă foarte bine cu autocolantele pentru ferestre. Nu foarte groase, dar suficient de rezistente să poţi trage de ele şi să le dezlipeşti dacă cumva nu le-ai suprapus bine. În schimb erau foarte bine lipite, nu s-au desfăcut uşor, ca cele de hârtie, am avut nevoie de un ac să le desprindem. M-am amuzat, căci pe copertă scrie: fără lipici, fără foarfecă, fără pensule. Oricum am lucrat în echipă. Eu dezlipeam, pasam decupajul, apoi ţineam de folie să nu fugă. Iris era cu lipitul. Trebuie puţină grjă, să nu prindă aer, căci face bule inestetice. Am mai folosit acul de câteva ori, să le desumflăm…

La final, după vreo jumătate de oră şi mai bine, eram foarte mulţumite de rezultat. I-am sugerat să-i găsească un destinatar, numai că e atât de frumos, că nu mă pot hotărî să-l dau… Poate până de Crăciun se va transforma într-un cadou pentru o bunică, o naşă sau o mătuşă. Deocamdată este decor în jocurile ei cu păpuşile.

Creativ: joc cu autocolante pentru realizat un tablou din hartie