Miorita, in versiunea lui Andrei

Oitele lui Andrei, modelaj din plastilina

Am încercat, chiar ne-am dat silinta cu modelajul din plastilină. Adică Andrei. I-a plăcut tema, şi cel puţin s-a apucat singurel şi a lucrat fără să-l împing de la spate. E un pas mare pentru noi… să aibă puţină iniţiativă. În schimb nu are răbdare, şi nici nu-i place să migălească. Degeaba am încercat să-i explic că biluţele trebuie să semene cât mai mult cu o minge, nu i-au ieşit sferice… ba chiar chinuite. Iar ochii oiţelor m-au terminat :D. Nu ştiu de ce boală rară suferă bietele de ele, sau poate au ceva gene de broască, de stau aşa cu ochii bulbucaţi…

Iniţial cele trei stăteau de vorbă la un fir de iarbă. Azi am aflat şi descrierea oficială a tabloului. Normal, într-un tablou trebuie să vezi ceea ce spune autorul că a realizat, chiar dacă trebuie să-l priveşti o zi şi-o noapte să-l înţelegi.

Trei oi cărora le era frică de căţel. Oile voiau să mănânce iarbă, dar au auzit un lătrat.

Gardul… e… un fel de bârnă suspendată. Cum răbdare nu mai avea, e tot ce-a reuşit să facă.

Detaliile probei

Cip-Cirip… din plastilina

Pasarile lui Iris, modelaj din plastilina

De multe ori, când simt cum mi se albesc firele de păr lucrând cu Andrei, îmi iau revanşa cu Iris. Relaxant şi plăcut, lucrul cu ea mă face să mă simt minunat.

Aşa ne-am apucat amândouă de modelaj. I-am arătat modelul, elementele obligatorii, şi i-am arătat şi o variantă în plastilină. Chiar dacă mai avem de muncit la capitolul biluţe, cel puţin ne ies şerpişorii. Şi… am lăsat-o singurică după prima pasăre. Când m-am întors s-o văd pe-a doua, am găsit un câmp cu flori şi un cuib plin cu ouă. A apărut apoi şi a doua pasăre.

Mie mi se părea simplu. Floricele în schimb au un alt stil faţă de cele mai vechi, chiar mi-au plăcut. Dar… descrierea tabloului m-a terminat. Nici prin cap nu-mi trecea ce se întâmplă acolo.

Două păsărele, nişte flori, un cuib, nişte ouă, un copac şi nişte frunze. Un pui plângea, pentru că îi era dor de mama lui (cel din dreapta), mama lui e în stânga. Voia să-i culeagă o floare mămicii lui. Şi un soare.

Cred că singurul regret la modelaje este că nu le pot păstra, decât în fotografie. Şi… în suflet 🙂

Detaliile probei

Modelam cu drag…

Săptămâna aceasta am pus în sfârşit în practică o idee mai veche. De când am asamblat prima dată animăluţe din ciucuraşi, după modelul de la Teora, ideea cu plastilină tot cerea să prindă contur.

Aşadar, când mi-am zis că e timpul să avem încă o probă de modelaj, mi-am amintit de cărticică. Cum tot am terminat ciucuraşii, o folosim în continuare ca model.

Piticii Năzdrăvani trebuie să realizeze două păsărele pe o rămurică. Păsărelele trebuie să fie diferit colorate.

Model de pasarele din plastilina

Năzdrăvanii mai mari trebuie să realizeze trei oiţe şi un căţeluş. Ţinând cont că plastilina albă este "rară", animalele pot fi realizate şi din alte culori.

Model din plastilina pentru oite si catelus.

Vieţuitoarele vor fi realizate din bile de plastilină, de diferite mărimi. Dacă îmbinarea ridică probleme, pot fi folosite la îmbinări bucăţi de scobitori, sau ace cu gămălie, dacă copilul este mai măricel.

Abia aştept să văd ce va ieşi! Până acum probele cu plastilină au avut rezultate uimitoare… încă n-am uitat oamenii de zăpadă

Spor la lucru tuturor!

Detalii

Martisoare confectionate din plastilina

E drept că uneori mă chinuie talentul. Azi a fost una din acele zile în care am zis… de ce nu?! Aşa că am încercat să văd ce-mi mai amintesc la categoria modelaje. Copiii nu erau acasă, aşa că am putut să mă desfăşor. Am scos cutia cu forme pentru plastilină, şi ce-a mai rămas din plastilina copiilor. Ce-a mai rămas… pentru că au amestecat-o, nu mai găseşti culoare simplă.

sabloane pentru modelat plastilina

Aşadar, mai mulote tipuri de forme. Clasice, pentru decupat, sau tip cofrag, pentru forme mai elaborate. Neaparat necesar un tub pentru întins "plăcinta" şi un cuţit pentru plastilină (asta pentru copii, căci eu am luat un cuţit serios din bucătărie :D)

Să le iau pe rând, căci a fost o aventură…

Martisor modelat din plastilina

Căsuţa. În primul rând, am făcut de fapt două căsuţe din plastilină: una roşie, una albastră. Le-am tăiat şi le-am îmbinat corect. Şindrila de pe acoperiş şi iarba le-am făcut cu un ac. Cred că merge foarte bine şi o scobitoare pentru copii. Fereastra şi uşa le-am făcut ultimele.

Fluture.Martisor modelat din plastilina

La fluturele din plastilină nu credeam că o să ma chinui atât de mult. şerpişorii de pe margine mi-au tocat nervii, erau atât de subţiri, plastilina se încălzise, şi abia i-am pus. la biliţe, noroc cu acul, că le-am putut aşeza la locul lor. Pentru corp, am răsucit un şerpişor. Şi-am fost tare fericită când am terminat!

Martisor modelat din plastilina

Îngheţata… am avut un şablon. Pe care nu l-am mai găsit, bine-nţeles, la sfârşit. Secretul a stat la îmbinarea plastilinei, înainte de a tăia cu şablonul. Am potrivit cele trei culori. Apoi le-am tăiat pe toate trei, drept. apoi am tăiat şi plastilina maro. Le-am potrivit, apoi am aplicat şablonul. Şi, la final, puţin topping 😀

Capsuna. Martisor modelat din plastilina

Modelul de căpşună.Am greşit un pic… Întâi am umplut spaţiul de codiţă cu plastilina verde. Apoi, corpul cu roşu. Şi am tăiat de pe cofrag plastilina excedentară. Mare greşeală, căci n-am mai avut cum să o scot pe cea din şablon. M-am cam chinuit, cu acul, şi se vede că nu e o căpşună standard, e puţin strâmbă.

Catel. Martisor modelat din plastilina

Cu lecţia învăţată de la căpşună, am trecut la modelul de căţeluş. Mai întâi, am întins o foiţă foarte subţire de plastilină maro. Şi am tăiat-o pe contur. Apoi am luat plastilină "amestecată" (dacă nu ştiţi de e, citiţi povestea :)) şi am pus cât am putut de multă, am umplut tot capacul. Am apăsat bine… şi căţelul a ieşit. I-am adăugat la final limba, ochii, puţină iarbă la picioare.

Apropo, capacul cu şablon îl am de la cutiile cu plastilină ecologică. Foarte simpatice modelele!

Rata, Ratusca. Martisor modelat din plastilina

După reuşita cu căţelul, am încercat să modelez şi raţa. Aici trebuia să îmbin culorile. La fel, foiţă foarte subţire de plastilină portocalie. De ce subţire? Pentru ca la presare puternică, să nu se amestece prea mult. Apoi, peste portocaliu, galben. Tot foiţă subţire. Şi în final, multă umplutură. La sfârşit, puţin decor, pentru impresia artistică.

Melc. Martisor modelat din plastilina Melc. Martisor modelat din plastilina

Melcul… Am probat să văd cam ce-ar putea ieşi. Se putea şi mai bine.

La final, modelajele se lipesc pe suportul de carton cu aracet. Sau, dacă se poate, cu un adeziv mai puternic. Lipiciul simplu pentru hârtie nu prea ţine.

Mărţişoarele din plastilină au nevoie şi de ambalaje de acetofan. Altfel nu au şanse să supravieţuiască până la destinaţie, iar cel mai sigur e să le înmânezi personal.

Martisoare confectionate din lut pictat

La capitolul modelaje recunosc că sunt departe de a fi artist. Dar… există forme şi şabloane, nu? Şi cum aveam prin casă şi un pachet de rezervă de lut pentru modelaj, de la roata olarului, mi-am zis să încerc. Prima etapă îmi revenea mie. Adică, pe o hârtie, am întins o foiţă de lut cam de 5mm grosime.

M-am uitat pe toate părţile la cutie, nu scrie nimic cum că s-ar mai adăuga apă. S-a întins foarte greu.

Apoi am selectat câteva forme. Ideal e să nu aibă prea multe intrânduri cu detalii, căci se scoate greu lutul. Oricum, înainte de a tăia cu forma, trebuie udată. Nu se mai lipeşte lutul de ea şi se desface mai uşor. Am lăsat la uscat „creaţiile”.

Martisoare confectionate din lut pictat

Pentru mărţişoare aveam nevoie de un suport… simplu de realizat, pe o bucată de carton, am lipit hârtie creponată, şi am decupat marginile cu o foarfecă decorativă.

Între timp am căutat acuarele. Nu merge cu acuarele normale, trebuie tempera. Sau în orice caz, pastă la cutiuţe, să se poată întinde direct cu pensula. Şi pensula… trebuie una rigidă, nu moale. Cu cea moale merge pe hârtie, nu pe o suprafaţă atât de aspră, cum este lutul uscat.

Formele erau gata. Arătau provocator. Păcat doar că nu am eu prea mult talent la pictură. Dar m-am străduit…
Am încercat să folosesc pentru alte modele formele de la plastilină tip cofrag, pe care le umpli cu lut. Acolo nu mi-a mers. Au crăpat toate… tare păcat, că aveam câteva forme foarte simpatice de ursuleţi.

Martisoare confectionate din lut pictat Martisoare confectionate din lut pictat

Martisoare confectionate din lut pictatMartisoare confectionate din lut pictat

Martisoare confectionate din lut pictatMartisoare confectionate din lut pictat

Dar s-au apucat şi copiii de pictat. Dacă tot erau modele disponibile…

Andrei a rezolvat, ca de obicei, cerinţa minimă. O pasăre, un tractor.

Martisoare confectionate din lut pictat Martisoare confectionate din lut pictat

Iris… s-a apucat… şi şi-a propus să termine toate modelele.

Martisoare confectionate din lut pictat Martisoare confectionate din lut pictat

Martisoare confectionate din lut pictat Martisoare confectionate din lut pictat

O primăvară cât mai frumoasă!

Alte mărţişoare

Sa plastilinam…

N-am idee încă de ce proba preferată a Năzdrăvanilor este cea cu plastilină. De fapt cred că ar fi în stare să se joace zile întregi cu plastilină şi să nu se plictisească. Aşa că încerc, de câte ori pot, să le fac pe plac. Nu de alta, dar nu se poate ca toate probele să fie cu plastilină…

"Plastilinăm azi?…"
Nu mami, azi modelăm…

Până acum am făcut păsări din plastilină şi oameni de zăpadă. Săptămâna aceasta modelajul nu va fi 3D, ci 2D. Copii au ca temă realizarea unui colaj din plastilină, pe tema "Iarna la săniuş". Aşadar, un tablou care poate fi şi înrămat, despre jucăria lor preferată la zăpadă. Sania.

Nu trebuie să mai spun, nu au voie să folosească şabloane. Ştiu, ar ieşi mult mai simpatice dacă copăceii s-ar decupa cu formele speciale, dar n-ar mai avea farmec. Să vedem ce putem face doar cu mânuţele… cele două din dotare, nu de împrumut. Şi, pentru a avea cât de cât o limită, fundalul tabloului trebuie să fie o coală a4.

Pentru cei interesaţi, creaţiile copiilor şi regulile probei le găsiţi aici.