Vacanța mare aproape bate la ușă. Activitățile de pe site au intrat demult în vacanță, odată cu stresul meu de dinainte și din sesiune, doar cele de la opționale au continuat, mai mult sau mai puțin vizibile aici. Azi m-am tot gândit ce să le pregătesc copiilor, cu gândul la vacanță, și o bărcuță ori ceva peisaj marin mi s-a părut prea puțin. Așa că m-am oprit la un cufăr cu comori. Pierdut pe o insulă de pirați, cufărul trebuie cusut, apoi umplut cu bijuterii… ori desenate, sau, așa cum am ales eu, mărgele de înșirat. Atârnă din cufărul nostru „coliere de perle”, tot felul de „pietre prețioase”, știți voi, după culori, că sunt safire, rubine, smaralde, diamante, și ce-au mai strâns pirații acolo.
Modelul este pregătit pentru dimensiunea A5. Puteți printa și A4, dar nu știu ce iese… de fapt, cât de mare iese. Mie mi se pare suficient așa, copiii îl țin ușor în mână la 5-6 ani, și chiar mai apoi, în clasele primare. Se printează de aici, pe carton, sau printați pe hârtie și lipiți pe un carton. Cu cât copilul este mai mic, cu atât suportul trebuie să fie mai tare, pentru că nu are răbdare, trage tare de ață și taie hârtia. Perforați apoi cu acul punctele marcate și toate colțurile ori intersecțiile. Puteți încuraja copilul să perforeze, dacă îi dați un instrument potrivit: ace cu gămălie de plastic foarte mare, să o poată ține, ac de siguranță mare, un capăt de compas sau chiar un instrument cu această destinație. Exercițiul, chiar dacă vi se pare de rutină, are rolul lui în dezvoltarea coordonării oculo-motorie, a motricității fine. E drept că, dacă copilul protestează că nu-i place (normal, cui îi place?!), și renunțați, nu știu cât îl ajutați de fapt.
Ca idee, la grădiniță perforăm în grup, când timpul ne permite (sau dacă proiectul este mai amplu, le duc eu perforate). Am luat de la ambalaje niște burete, un fel de polistiren, dar din plastic, pe care îl folosesc ca suport pentru găurit. Uneori ne întindem pe mochetă și perforăm, li se pare mai amuzant. Îi ajut pe fiecare, de regulă stabilesc că elementul X îl perforez eu pentru fiecare. Nu e ocazie să nu mă „laude” pentru rapiditatea la perforat, și să întrebe cum „fac” și ei să capete viteza asta… Cu răbdare, mult exercițiu, și fără văicăreli. 🙂
După perforat, începe cusutul. Modelul e simplu, și azi m-am uitat în câte moduri pot coase copiii. Unii au preferat să facă conturul, apoi detaliile. Alții au cusut „una da, una nu” tot cufărul, și apoi au început să completeze spațiile. Alții au mers la rând, în urma acului, și cum toate variantele erau corecte, i-am lăsat să decidă. Nu toți au terminat de cusut, și doar 3 au ajuns și la cea de-a doua activitate, de înșirat mărgele, altă activitate migăloasă, dar mult mai utilă celor mici decât rânduri de liniuțe, de exemplu. Cert e că la final a trebuit să repet de câteva ori cum se numește magazinul unde se găsesc mărgele, căci proiectul acesta „trebuie terminat”. Le-a plăcut enorm modelul, și sper că își vor primi acasă, de la părinți, mărgelele mult dorite.
Puteți, dacă copilul vrea, sau este mai mare, să perforați din ochi și palmierii, și să coaseți toată planșa. Sunt sigură că rezultatul va fi minunat!
Spor la lucru!
