Re: Ghiozdanul, acest atentat la sănătatea copiilor

Ana tocmai a publicat acest articol, în care revolta împotriva ghiozdanelor prea grele capătă cu totul alte culori, în condițiile în care copiii sunt transformați pe zi ce trece în „furnici”, căci cară… ceva de speriat.

Pentru că Ana cere soluții, iată ce-am făcut (și ce urmează):

  • în primul rând, am înlocuit ghiozdanele colorate de școală cu rucsaci de la decathlon, de drumeție, care preiau altfel greutatea aflată înăuntru, când închizi cataramele. Însă mă gândesc la modele mai serioase, din aceeași categorie. La început ideea nu le-a surâs, dar au acceptat.
  • caietele studențești au fost înlocuite de dosare cu șină. Am cumpărat caiete mari, cu spiră, ca să scot ușor foile, tăind spira. Își pune câteva foi albe, iar când cele scrise se strâng, și nu sunt necesare la școală (lecții mai vechi), le pune la dosar, ordonat, acasă. „Invenția” mi-a fost de ajutor cu caietele de geografie și biologie, unde am pus coli albe între cele dictando, și când nu le folosește, le scoate de la acea lecție (cam rar, dar măcar poate).
  • pe unde s-a putut, am pus caiete mici. 
  • am schimbat yala la un dulap de la școală, și ține acolo tot ce nu e nevoie să aducă acasă (pictură, sport)

Acum o săptămână a sosit și auxiliarul de română, care este… foarte gros, și greu. Deși în prima secundă am zis că îl rup pe jumătate, pe „semestre”, dar nu mi-am făcut curaj, după articolul Anei m-am hotărât să-l fac fascicule, pe teme. Îi pun și lui copertă, ca la dosare, să le țină pe restul în dulap, în caz că trece prea repede la un nou capitol. Dar acasă să nu mai care…

Tot articolul Anei mi-a dat curaj să aplic „operația” și celorlalte auxiliare, cele pe care scrie. Am dat o groază de bani pe ele, n-am rupt în viața mea o carte, mi se rupe sufletul să fac asta, dar cred că sufletul meu supraviețuiește, nu și spatele ei.

 

Aceasta nu este însă o problemă la care m-am gândit acum. Mă gândesc de ceva vreme, ce voi face eu de anul viitor, când voi lucra la primar, și când… vrei-nu vrei, o să ajungem la caiet auxiliar… 

În primul rând m-am gândit să renunț la caiete și să folosesc doar foi, cu scriere tip. Mi-ar fi și mie mai ușor să le strâng, le-aș da înapoi perforate, fiecare copil n-ar mai trebui decât să și le pună la portofoliu. Da, o să le piardă (și care e tragedia, la urma urmei? Da, n-o să-i spui e ok, nu-i nimic, dar nici nu-i tai capul.). Pe unele. Sistemul va fi la început de coșmar. Însă: mizez pe faptul că ce spune doamna e sfânt, și dacă doamna a zis să le așeze frumos în dosar, apăi așa vor face. Vor învăța să fie ordonați, să-și organizeze materialele, cronologic și tematic. Îmi doresc foarte mult să aibă fiecare dulăpiorul lui, sau să nu fie școala cu două schimburi, ca să fie numai a noastră sala de clasă. Pentru celelalte, vreau să merg tot pe varianta cu dosare, pe care o folosesc deja. 

Caietele auxiliare vor avea soarta de mai sus. toate foile vor fi scoase, puse pe categorii… intenționez o șezătoare cu părinții, și să am, de ex, toate paginile cu litera A într-un dosar, când ajung aici… le distribui elevilor. Le lucrăm, le perforăm, le punem la dosar. Copiii mici adoră să-i pui să „facă” ceva, și, culmea, asta cu „ordinea” e în topul preferințelor.

O să-mi iasă? Nu știu, vorbim peste un an.

 

Posted in De-ale școlii and tagged , , .

7 Comments

  1. Fisele pe care le distribui copiilor si le aseaza fiecare in dosarul lu, avand folii dedicate: prima e pentru CLR (inimioara rosie la pregatitoare), MEM a doua folie (inimioara galbena la pregatitoare). Am invatat si culorile curcubeului astfel.
    Tinem in banci tot ce nu folosim acasa (duc acasa doar manualul din care va citi si caietul pe care are tema, celalalte raman la scoala. In banca ramane si blocul de desen, ustensilele si materialele de la AVAP au o gentuta aflata tot in banca, acuarelele, plansetele de modelaj, borcanelele stau la mine si le distribui inainte ora.
    In ghiozdan se afla 1-2 manuale, 2 caiete si penarul. Nu dau teme pe 2 caiete la aceeasi materie, sau pe caiet si culegere niciodata

    • Aurelia, la primar le mai echilibrăm… Articolul Anei pornea cu clasa a V-a, unde e coșmar. La noi, la mate – și caiet, și culegere. Caiete studentești de teme și de clasă, plus manual. Asta doar o materie!
      Ești norocoasă că ai doar clasa ta… cei care trebuie să strângă… e greu…

    • Cred ca ne lovim cu totii de problema asta: ca profesorii nu intreaba elevii sau invatatorii cum au procedat ca sa poata continua in acelasi fel )si lor le-ar fi mai usor, elevii avand atatia ani de experienta). Copiii ar avea mai multa grija de materiale daca acestea ar avea o pondere intr-o nota finala (in partea de evaluare de exemplu).

    • Personal nu sunt deloc adepta evaluărilor cantitative. A ordona portofoliul e un exercițiu util, ce îi va fi de folos pe parcursul întregii scolaritati.
      De-asta nu vreau sa fie făcut acasă… Iris îmi povestea cu lui X si Y i le aranjează mama, si nu sunt de acord nici cu crizele isterice de plâns că X are 10 fise si ei ii lipsește una…
      Până la urmă, tot la reciclare ajung… nu?

  2. Doamne numai caietul de romana de clasa a V a din care lucreaza cantareste 1 kg. Ghiozdanul in total, cateodata, are 7 kg. Este o idee buna despartitul pe capitole. Dar sa vrea si copilul ca deh e cartea lui si ce_o sa zica dna, ce_o sa zica colegii daca vad…. Oricum le termina coloana.

    • E verde😂?
      Caietul de română l-am făcut bucăți ieri. Urmează culegerile de mate.
      Copilul e încântat, aștept reacția doamnei. Sper că va fi pozitivă… și să nu aud că nu așa se respectă o carte…

  3. E portocalie, dar cred ca face parte din aceeasi categorie. A mea nici nu vrea sa auda sa-i despart pe capitole cartea. Din viteza intr-o dimineata am pus ghiozdanul celei mari la cea mica in spate (au ghiozdale la fel) si mititica (clasa a II a) pur si simplu sa lasat in jos, nu-l putea tine. Este si la ea destul de grelut dar la astia mari e exagerat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *