Mica Vrăjitoare - Otfried Preussler | Talente de Năzdrăvani

Dacă ați mers în ultimul timp într-o librărie, și ați încercat să alegeți un cadou, munca nu este foarte grea. Oricum pe sărbătorit îl cunoașteți parțial, bifați evenimentul și datoria, și mergeți mai departe. Când însă trebuie să alegi ceva pentru propriul copil, care are pitici bine așezați în materie de lectură, munca devine dificilă. Cam aici eram eu când am „pariat” pe Mica vrăjitoare. Nu știam cartea, deși a mai fost publicată la noi în 1981.

Teoretic nu aveam cum să pierd. Visează la 10 ani să capete puteri magice, de la Moș Crăciun (încă) cere puterea pământului, a apei, a focului și a aerului. Adoră să citească orice are un strop de magie, pentru că… magia face lucrurile să fie frumoase! Și, dacă își primește puterile, are o listă lungă cu lucruri de făcut pentru a schimba lumea în care trăim. Păcat că nu ne dăm seama ce facem… dar când un copil de 10 ani spune că orașul e în regulă, locuitorii au o mare problemă – ar trebui să schimbăm ceva!

Am ajuns acasă încântată de alegere, și i-am dat-o. A devorat-o pur și simplu, apoi a început să mă toace mărunt, mărunt, că trebuie musai să o citesc, că ea nu se poate abține prea mult să nu comenteze. Avem o înțelegere a noastră, când și eu vreau să citesc cartea, nu spune nimic dacă o citește prima. De ce era atât de încântată? Pentru că povestea are un umor fin, imposibil de ratat… exact acel ingredient care lipsește, după părerea mea, din textele manualelor de română pentru copii. Sunt o generație care are nevoie să se simtă bine când citește… și trebuie să acceptăm.

Dar, la rândul meu, am savurat fiecare rând din carte. Are, printre rânduri, ceva magic, ce ajunge direct pe lungimea de undă a unui copil, ceva ce consider că numai o persoană cu o experiență îndelungată în lucrul cu cei mici poate realiza. Am simțit, fără să-mi dau seama, o latură educațională, pe care Iris din fericire nu a sesizat-o, dar a asimilat-o. Niciun copil nu e încântat să descopere că povestea tocmai savurată e o lecție…

Dar nimic nu s-a comparat cu zâmbetul meu larg, de la finalul volumului, când am descoperit scrisoarea autorului către cititori. Un zâmbet de satisfacție, că instinctul nu m-a înșelat. Autorul este învățător. N-am să vă spun ce cred eu despre carte, ci doar am să adaug, cum am început să fac în ultimul timp, cele cinci lucruri care i-au plăcut Irisucăi, cumva cinci motive pentru care ea ar recomanda cartea:

Mica Vrăjitoare nu se dă bătută, e ambițioasă și hotărâtă.
Sunt foarte multe animale în poveste.
Problemele se rezolvă cu puțină magie.
Mica Vrăjitoare îi ajută pe copii și este prietena lor, și îi pedepsește pe cei răi.
Mi-a plăcut foarte mult finalul, nu m-am așteptat la așa rezolvare!

Nu mi-a plăcut că Mica Vrăjitoare a fost pedepsită prea aspru. Și cam atât despre punctele „negative”.

Eu mai adaug că volumul este pregătit într-un format grafic deosebit, cu file groase, copertă cartonată, potrivit pentru a face o surpriză unui copil. O puteți găsi în librăria online a editurii Univers Enciclopedic Junior, unde puteți și răsfoi primele pagini, dar și în alte librării online: elefant (transport gratuit în punctele de ridicare din listă), libris (transport gratuit la orice comandă), eMag.