Tomorrowland, sau în oraș la film cu copiii

De 1 iunie nu ne-am propus mare lucru, când jumătate de zi este zi de muncă, nu ai foarte multe alternative. De dimineață am aflat că socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg… îi pusesem pe copii să aleagă dintr-o listă de filme, și după dezbateri aprinse pe marginea trailerelor, și negocieri la sânge, s-au hotărât la Tomorrowland. Varianta în care mergem la film a picat, eu păream neserioasă, așa că, cu toată oboseala, am căutat o soluție pentru a mă ține de promisiune, dar auspiciile nu se arătau favorabile…

În drum spre casă ne-am oprit să mâncăm, că doar nu ne aștepta nimeni cu masa pusă, și varianta de a găti chiar și două ouă nu suna bine de loc. Așa mi-am dat seama că suntem la doi pași de Auchan Titan, și acolo e mai nou cinematograf! N-am fost niciodată, ne-am dus repede, ne hotărâsem că, dacă au filmul, intrăm. Am ajuns în sală în timpul reclamelor de început, așa că impresiile au venit la final. Deși pare mic, și sala în care am fost noi nu e imensă, este aproape de casă, nou și curat. Iris a zis că musai să ne luăm ceva de îmbrăcat data viitoare, căci aerul condiționat și rochiile cu bretele nu se potrivesc.

În schimb filmul le-a plăcut. Nu vă așteptați la ceva filozofic, ori extraordinar, în ciuda distribuției. Însă este amuzant, faptul că apar copii în scenariu îi ține cu sufletul la gură, se îmbină tehnica de ultimă oră, ceva efecte speciale și nostalgie din copilăria de odinioară. Mesajul transmis e unul singur: de noi depinde să schimbăm lucrurile din jurul nostru care nu ne plac, și nu o putem face decât gândind altfel și ieșind din tipare. O încurajare pentru copii să se gândească mai bine la acțiunile lor asupra mediului, sau ce înseamnă să nu renunți la vise, să poți fi unul dintre cei „aleși” să schimbe lumea.

Este un film relaxant pentru o seară în familie, așa că, dacă nu aveți alte idei, vi-l recomand.