Provocarea lunii: Biblioteca bloggerului român

IMG00319

Imediat după Sf. Ion, Chinezu (alias Cristian China Birta, ca să răspund şi la întrebarea Andreiului meu, cine e Chinezu ăsta de l-a pus pe el la muncă), a lansat o provocare, la care, recunosc, eu m-am lăsat păgubaşă (dar şi pentru că am un blog pentru copii, şi părinţi cu copii). I-am dat ocazia lui Andrei să se implice în ceea ce numim noi „munca pentru blog”. Poate vi se pare uşor, dar pentru noi e o muncă foarte serioasă, cu lecturi, sesiuni foto, şedinţe de lucru manual… asta până la faza finală, de redactare a articolului. (Nu pun aici la socoteală pregătirea, moderarea, finalizarea concursurilor, atribuţii ce-mi revin doar mie.)

Aşadar, i-am dat ca temă să scrie o listă cu ce cărţi a citit el în 2013, să aleagă 10 şi să le ordoneze. Copilul s-a conformat, şi la cei 10 ani şi un pic, a ajuns la următoarele (a ţinut să specifice că un volum se consideră o carte independentă… 🙂 ):

  1. Jocul lui Ender – Orson Scott Card – Editura Nemira
  2. Oksa Pollok vol.3 – Inima celor două lumi (Anne Plichota si Cendrine Wolf) – Editura All
  3. Oksa Pollok vol.1 – Tărâmul invizibil
  4. Oksa Pollok vol.2 – Pădurea rătăciţilor
  5. Şcoala fricoşilor vol.1 (Gitty Daneshvari) – Editura Rao
  6. Şcoala fricoşilor vol.3 – Examenul final
  7. Şcoala fricoşilor vol.2 – Lecţia nu s-a terminat
  8. Vrăjitoarele – Roald Dahl, Editura Rao
  9. FC Troli – Aventuri cu troli (Alan MacDonald), Editura Rao
  10. Jurnalul unui puşti vol. 7, Editura Art

Despre unele am povestit deja pe blog. Despre altele nu am apucat, din vina mea. Îmi place să citesc în urma lui, apoi să discutăm. N-am reuşit să ţin mereu pasul, sau n-a ţinut el pasul cu mine. Dar cel mai mult şi mai mult mi-a plăcut concluzia lui, când mi-a spus că a terminat lista: Aveam impresia că sunt mai multe! Ah, da, 2014 are tot 365 de zile, poate reuşim anul acesta mai mult.

Ce mai sper eu în 2014? Să-i deschid gustul pentru literatura clasică pentru copii, din cartegoria lui Gargantua, a muschetarilor, a poveştilor care ne-au umplut nouă copilăria. Îmi place că îl citeşte şi îl apreciază pe Roald Dahl, îmi place să îl văd că uneori lasă tot şi nu „respiră” până când nu termină cartea, aşa cum s-a întâmplat cu Oksa Pollock.

Sper ca anul acesta să reuşesc să mă menţin pe poziţia mea de observator şi să nu uit că fiecare om citeşte ce-i place. De-asta citim, să ne simţim bine. Nu există lectură obligatorie, doar recomandări de lectură. Important este să citească. Oriunde. Şi cât timp imaginea pe care am ales-o să ilustreze articolul rămâne de actualitate, eu mă declar mulţumită.

Acest articol face parte din campania „Biblioteca bloggerului român”, la care vă invit să răspundeţi.