Un joc de-a concursul trebuie să aibă, la final, şi o diplomă. Altfel cum putem să ne jucăm serios? Şi cum ideile nu au nici un farmec dacă nu sunt puse în practică, iat-o pe cea de ieri. La sfârşitul fiecărei etape, Năzdrăvanii primesc o diplomă, ca recunoastere a efortului depus. Întotdeauna alta, altfel ar semăna cu colecţia de diplome din scoala generală, pe care trebuie să te uiţi cu atenţie din ce clasă e…

Paranteză: bine că acum nu se mai dau deloc, se descurcă fiecare diriginte sau învăţător cum poate… deh, buget nu e, şi dacă la sfârşitul anului nu le dăm o carte la premiu, de ce să ne obosim să le dăm o diplomă…? Sau, le poţi cumpăra, gata tipărite de diverse edituri…

Revenind la Irisuca: ideea a fost ca diploma să capete ceva personalitate. Şi, dacă tot folosim tonnerul de la imprimantă, s-o facem şi într-un mod util. Aşadar diploma de la etapa a unsprezecea, care tocmai s-a încheiat prin stabilirea punctajelor, a fost o mică planşă de colorat. Normal, ROZ, căci e carioca ei preferată. Apoi ceva stampiluţe, căci nu erau deloc floricele. Iar prinţesele… au fost punctul principal de atracţie. Iar premiul ei este unul de consecvenţă, pentru realizarea temelor în fiecare săptămâna.